Este un argument vechi ce susține că Dumnezeu există pentru că există mortalitate în lume și credința în divinitate este explicația mortalității, mai presus de orice.  Cu toate acestea Thomas Hobbes susţine că moralitatea se bazează întotdeauna de societatea din jurul său, ca atare nu este niciodată obiectivă. La fiecare epocă, alte repere morale sunt valabile.

2. Argumentul rangului asupra existenței divinității.

Dumnezeu există pentru că există grade de comparaţie. Ceva că este dumnezeiesc atunci când se apropie de perfecţiune. Cel mai bun, cel mai nobil, adevărul, întruchiparea perfecţiunii este Dumnezeu. Lucrurile care sunt cele mai adevărate sunt cele mai bune. Focul, “cea mai mare căldură”, este cauza principală a căldurii. Drept urmare, există ceva care este cauza existenţei tuturor lucrurilor sursa tuturor perfecţiunilor.

Richard Dawkins, cel mai cunoscut ateu al zilelor noastre, argumentează pragmatic faptul că, doar pentru că suntem în preajma unui obiect care miroase puternic, de exemplu, nu presupune că trebuie să credem că există neapărat un alt obiect cu un miros cu mult mai puternic decât acesta ca să acceptăm existenţa primului.

3. Argumentul ontologic asupra existenței divinității.

St. Anselm, arhiepiscop de Canterbury, susține: “Dumnezeu există cu condiţia să existe logica ca el să existe”.  Dacă crezi că ai nevoie de Dumnezeu, atunci în mod evident crezi că el există.  Criticii spun că argumentul ontologic este o afirmaţie  aberantă, care nu se bazează pe nicio dovadă concretă. Combatanţii acestei teorii spun că ea se constituie într-un cerc vicios: concluzia se bazează pe o premisă care, la rândul ei, are la bază concluzia iniţială.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News