Ținta principală a practicilor nelegale ale IFN-urilor. Elena Cristian: Oamenii ajung să plătească dobânzi de 4.000%!

Milioane de români apelează la Instituții Financiare Nebancare (IFN-uri) pentru împrumuturi, dar mulți evită să vorbească despre acest lucru din cauza rușinii de a avea datorii, explică specialiștii. Cazuri documentate arată că unele persoane care au luat credite de la IFN-uri precum Credius și Hora au ajuns să restituie și de șapte ori suma împrumutată.

Sume astronomice rambursate IFN-urilor

Elena Cristian explică faptul că legislația deficitară permite IFN-urilor să aplice dobânzi extrem de mari, în unele cazuri ajungându-se chiar și la 4.000%. Această situație afectează în special categoriile vulnerabile, precum pensionarii, care se împrumută pentru a-și acoperi cheltuielile medicale.

"IFN-urile există sub forma pe care o avem astăzi pentru că legislația este deficitară din acest punct de vedere. Sunt IFN-uri care sunt înscrise în registrul IFN-urilor de la BNR și IFN-uri care dau aceste împrumuturi fără a fi reglementate sau înscrise undeva.

Noi am făcut unele calcule, iar dobânda pe care dumneavoastră o precizați, de 300%, este o dobândă mică. Nu este o dobândă mică pentru cel care o plătește, bineînțeles, ci este o dobândă mică în raport de datele existente în analiza noastră. Sunt IFN-uri care dau împrumuturi chiar și cu dobânzi de 4.000%! Sunt dobânzi foarte mari, iar asta se întâmplă pentru că legea permite, pentru că nu există un organism de reglementare", precizează Elena Cristian.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Cum rămâne cu limitarea dobânzilor IFN-urilor?

Analistul DC Business consideră că limitarea dobânzilor este o măsură necesară pentru a proteja aceste persoane de o "cămătărie legală" perpetuată de IFN-uri. De asemenea, menționează că problema este una extrem de veche și că până acum nu s-au luat măsuri serioase pentru a o rezolva. Implementarea noii legislații ar aduce o ușurare mult așteptată pentru cei afectați.

"Știu că avem un act normativ care a fost inițiat de senatorul Daniel Zamfir, care cumva limita toată această chestiune, dar trebuie discutat și aici pentru că mai existau câteva lucruri care nu au fost acoperite.

Mă aștept să se implementeze, totuși, actul normativ în discuție. Vorbim de 30 de ani despre asta, vorbim despre pensionari păcăliți care merg să ia 3.000 de lei cu împrumut și apoi dau 10.000 de lei înapoi în decurs de un an, vorbim despre oameni care rămân fără casă, vorbim despre o cămătărie legală până la urmă, care n-a interesat pe nimeni, ci doar pe noi, presa.

Au mai fost și alte acte normative, BNR-ul a mai înființat un registru, dar cam asta-i tot. Nici măcar ANPC-ul n-a fost interesat, pe vremea când domnul Horia Constantinescu se credea haiduc pe aici, prin Capitală și prin alte orașe mari, dar nu a făcut nimic în această zonă", subliniază Elena Cristian.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Legea, rămasă în stadiul de "proiect reușit" în lipsa aplicării sale

Daniel Zamfir este inițiatorul legii pentru plafonarea dobânzilor la Instituțiile Financiare Nebancare (IFN-uri). Obiectivul acestei noi legi este să protejeze debitorii împotriva abuzurilor și să stabilească limite clare pentru sumele pe care recuperatorii le pot solicita.

Senatorul a explicat pentru DC Business că, potrivit noilor reglementări, orice recuperator este obligat să solicite de la debitor doar suma echivalentă cu creanța inițială. Acest lucru înseamnă că nu mai pot fi percepute dobânzi penalizatoare sau alte costuri suplimentare. Astfel, dacă un debitor avea o datorie de, să spunem, 3000 de lei la un IFN, recuperatorul nu poate solicita decât această sumă, fără a adăuga dobânzi sau alte taxe.

Legea, inițiată de senatorul Zamfir, a fost adoptată în martie de Camera Deputaților și vine în sprijinul consumatorilor, având ca scop principal limitarea costului total al creditării. Această inițiativă legală nu numai că protejează interesele consumatorilor, ci are și un impact pozitiv asupra economiei naționale.

Potrivit noilor reglementări, dobânda excesivă este definită ca orice dobândă anuală efectivă care depășește pragurile stabilite de lege. Aceste praguri sunt stabilite flexibil, raportându-se la dobânda practicată de Banca Națională la facilitatea de creditare, asigurând astfel un echilibru în piață.

Una dintre cele mai semnificative prevederi ale noii legii este introducerea unui plafon pentru dobânzile moratorii, eliminând astfel penalitățile excesive percepute consumatorilor care întârzie la plată. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat recent necesitatea acestui plafon, subliniind că dobânzile trebuie să fie la niveluri rezonabile și proporționale.

Sursa: Freepik

"Oamenii se împrumută pentru medicamente"

Dobânzile astronomice practicate de IFN-uri afectează în special categoriile vulnerabile, precum pensionarii, care se împrumută pentru a-și acoperi cheltuielile medicale și ajung să plătească sume exorbitante. Elena Cristian subliniază că multe persoane își garantează împrumuturile cu propriile case, riscând astfel să le piardă.

"În zonele cu mari probleme, cum este zona aceasta a IFN-urilor, n-a intrat nimeni până acum într-un mod serios.

Sunt oameni păcăliți. Vorbim în principal despre categoriile cele mai vulnerabile, pensionari. Există oameni care se împrumută pentru medicamente, să știți. Se împrumută ca să-și acopere rețeta lunară și ajung să nu mai iasă din acest tăvălug.

Oamenii aceștia garantează cu case, garantează cu ceea ce au în acest moment. Măsurile anunțate ar trebui lămurite cât mai curând", a conchis analistul DC Business Elena Cristian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News