Deşi oficial SUA afirmă că nimic nu s-a schimbat, simbolismul vizitei şi vizibilitatea sa ridicată au creat un nou moment în disputa dintre cele mai mari puteri mondiale. Într-un scenariu care se maturiza deja în ultimele luni, tensiunile din jurul insulei ar trebui să devină noua normalitate. Niciuna dintre principalele piese ale jocului nu se potriveşte pentru o detensionare pe termen mediu.

Nu înseamnă că un război este iminent sau chiar inevitabil, deoarece teoretic acesta nu interesează pe nimeni. Dar pericolul a crescut.

În SUA, vizita lui Pelosi stabileşte un nou nivel de confruntare ideologică cu China, iar orice politician mai moderat va risca să piardă voturi fiind văzut ca fiind complezent faţă de "ameninţarea chineză".

Preşedintele Joe Biden a dat chiar impresia că nu va fi în ton cu consensul anti-China, dând dovadă de prudenţă în privinţa vizitei. Dar există un amănunt: când şi-a exprimat rezervele cu privire la decizia lui Pelosi, Biden nu a condamnat vizita în sine, ci doar a spus că nu este cel mai bun moment.

De ambele părţi există un anumit cinism al convenienţei. Washingtonul cunoaşte foarte bine hipersensibilitatea chineză faţă de Taiwan şi ştia că vizita va ridica nivelul tensiunilor - adică, lucrurile nu vor rămâne la fel.

Şi Beijingul a preferat să ignore separarea puterilor în SUA, sugerând că în spatele vizitei lui Pelosi se află administraţia americană. Dar adevărul este că ceva s-a schimbat pentru China, de nevoie şi ca urmare a opţiunii. Pe de o parte, nu putea fi scăzut tonul şi să se arate fragilitate, după decenii în care reunificarea cu Taiwanul a rămas steagul naţionalismului chinez.

A fost, de asemenea, ocazia de a transmite un mesaj dur nu doar SUA şi altor ţări interesate să pună sub semnul întrebării statutul Taiwanului, ci mai ales taiwanezilor care visează la o declaraţie de independenţă.

Mai mult, percepţia unei crize iniţiate de o provocare americană a oferit Chinei şansa de a efectua o repetiţie generală, cu exerciţii militare în jurul Taiwanului la o scară ce cu greu ar fi fost posibilă până acum. Vizita lui Pelosi "a fost un cadou" pentru guvernul chinez, a declarat pentru această rubrică analistul Gal Luft, director al Institutului de Analiză a Securităţii Globale, cu sediul la Washington.

Luft estimează că aceste manevre vor deveni noua normalitate, ceea ce anunţă o criză fără dată de încheiere. Există şi alte opţiuni intermediare în afară de un plan de invazie.

Pentru el, testele efectuate în ultimele zile indică faptul că una dintre alternativele luate în calcul de China este un fel de "blocadă transparentă", care ar servi drept forţă de descurajare în strâmtoare.

Chiar şi nedeclarată, o blocadă de facto a Taiwanului măreşte probabilitatea de confruntare dacă marina chineză începe să intercepteze nave şi zboruri ale SUA pentru a împiedica intrarea de arme pe insulă, sau chiar accidental sau prin erori de calcu. Suspendarea canalelor de dialog militar sporeşte pericolul.

În ciuda diferenţelor, este un scenariu care aminteşte de criza rachetelor din 1962, când preşedintele american John Kennedy a ordonat o blocare a Cubei pentru a împiedica trimiterea de rachete nucleare sovietice pe insulă, în cel mai tensionat moment al războiului rece.

Americanii au evitat să vorbească despre o blocadă pentru a nu crea un "casus belli", situaţie care să justifice o declaraţie de război.În mod ironic, numele folosit la acea vreme pentru a izola Cuba este foarte familiar celor care trăiesc astăzi în China politicii COVID-zero: "carantină", notează publicația O Globo, citată de Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News