Telescopul spaţial James Webb, cel mai puternic telescop ştiinţific spaţial construit vreodată, a fost lovit miercuri de un "micrometeorit de mărimea prafului".

Micrometeoritul a lovit un segment din oglinda principală a telescopului între 23 mai şi 25 mai, a declarat miercuri agenţia spaţială americană NASA, informează joi agenţia DPA și Agerpres.

Potrivit NASA, telescopul încă "funcţionează la un nivel care depăşeşte toate cerinţele misiunii în ciuda unui efect marginal detectabil în date".

Oglinda a fost "proiectată pentru a rezista bombardamentelor din mediul micrometeoritic pe orbita sa în jurul Soare-Pământ L2, cu particule de mărimea prafului care zboară cu viteze extreme", a continuat NASA.

"Oglinzile (telescopului) Webb sunt expuse spaţiului, aşa că ne-am aşteptat ca impacturi ocazionale cu micrometeoriţi să degradeze graţios performanţa telescopului de-a lungul timpului", a spus Lee Feinberg din cadrul NASA.

Alte evenimente similare au avut loc, însă ultimul a avariat telescopul

Feinberg a precizat că telescopul a susţinut patru "loviri măsurabile de micrometeoriţi" mai mici, însă evenimentul de la sfârşitul lunii mai a fost "mai mare decât previziunile noastre privind degradarea".

James Webb a fost lansat în spaţiu la 25 decembrie cu un lansator Ariane de la baza spaţială europeană Kourou din Guyana Franceză, cu aproape doi ani mai târziu decât fusese planificat iniţial.

Oamenii de ştiinţă speră că imaginile telescopului vor oferi informaţii despre perioada de după "Big Bang", din urmă cu aproximativ 13,8 miliarde de ani.

A fost nevoie de aproximativ 30 de ani şi de circa 10 miliarde de dolari americani pentru dezvoltarea telescopului spaţial James Webb. El îi urmează telescopului Hubble, utilizat peste 30 de ani.

Cinci planete s-au aliniat pe cer pentru prima dată din 2004

Mercur, Venus, Marte, Jupiter şi Saturn se vor alinia în ordinea distanţei faţă de soare, aşa cum sunt ele văzute din emisfera nordică. Nu este un lucru ieşit din comun ca două sau trei planete să se alinieze, dar este prima din decembrie 2004 când cinci planete vor putea fi văzute în acest mod. 

Mercur va fi cea mai puţin strălucitoare şi va fi mai apropiată de linia orizontului. 

Dr Greg Brown, astronom şef la Muzeul Regal Greenwich, transmite că, dintre toate planetele, cele mai uşor de observat vor fi Jupiter şi Venus. 

"Singura şansă să vedem toate planetele simultan este să fim pe fază într-o fereastră extrem de redusă ca timp. Mercur o să răsară înaintea Soarelui. Cu un binoclu sau un telescop pentru amatori va fi simplu să fie văzute. Fiţi însă atenţi, asiguraţi-vă că Soarele este sub linia orizontului pentru a evita să vă uitaţi direct la el, pentru că vă puteţi răni la ochi", a transmis acesta. Citește continuarea AICI. 

Semnal în spaţiu. Ce riscuri sunt să contactăm, din greşeală, o civilizaţie extraterestră care să ne extermine

Un matematician spaniol a calculat riscurile ca omenirea să contacteze, din greşeală, o civilizaţie extraterestră cu intenţii negative faţă de planeta noastră. 

Pe numele său Alberto Caballero, spaniolul este doctorand la Universitatea din Vigo, Spania, iar lucrarea sa de cercetare nu a fost certificată încă. Dar acesta afirmă, conform Daily Mail, că omenirea ar putea trimite 18.000 de mesaje interstelare spre diferite exoplanete din Calea Lactee, iar probabilitatea ca acest lucru să ducă la distrugerea omenirii ar fi la fel de mare precum probabilitatea ca planeta noastră să fie lovită de un asteroid uriaş. Citește continuarea AICI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News