Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Te enervează plescăitul sau rârâiala cuiva? Nu suporţi unele sunete? Ar putea fi din cauza unei conexiuni "ciudate" din creier
Foto: Pexels, Pxhere
Dacă te deranjează anumite sunete, cum ar fi cele pe care le produc alte persoane care mestecă sau murmură, cel mai probabil suferi de misofonie. Oamenii de știință au descoperit, în sfârșit, o conexiune cheie a creierului, responsabilă pentru declanșarea acesteia.
Persoanele cu o astfel de condiție medială experimentează, de fapt, o stimulare a aceleiași părți a cortexului motor care provoacă sunetul declanșator de la altcineva. „Descoperirile noastre indică faptul că în cazul persoanelor cu misofonie există o comunicare anormală între regiunile auditive și motorii ale creierului”, a declarat cercetătorul în neuroștiințe Sukhbinder Kumar, de la Universitatea Newcastle din Marea Britanie. Conexiunea merge de la cortexul auditiv (centrul auditiv al creierului), la cortexul motor orofacial (care controlează mișcarea feței, a gurii și a gâtului). Acest lucru se leagă și de faptul că majoritatea sunetelor sunt cauzate de acțiuni care implică fața umană, cum ar fi mestecatul sau respirația. Ca urmare a constatărilor, cercetătorii au o sugestie.
Cum se declanșează misofonia în creier?
„Am putea descrie acest lucru ca pe o conexiune super-sensibilizată. Aceasta este prima dată când o astfel de conexiune în creier a fost identificată pentru această tulburare”. Echipa a analizat scanările cerebrale a 75 de persoane cu și fără misofonie pentru a descoperi această conexiune. Datele au fost colectate astfel: fără zgomot, cu sunete declanșatoare de misofonie (cum ar fi mestecatul), cu sunete concepute pentru a fi neplăcute pentru toată lumea (cum ar fi țipetele) și cu sunete neutre (cum ar fi ploaia).
Cercetătorii au mai făcut o descoperire: o conexiune mai puternică între cortexul motor și cortexul vizual. Acest lucru ne oferă mai multe indicii despre ceea ce ar putea explica misofonia în creier. „Ceea ce ne-a surprins a fost faptul că am găsit, de asemenea, un model similar de comunicare între regiunile vizuale și motorii, ceea ce reflectă faptul că misofonia poate apărea și atunci când este declanșată de ceva vizual”, a declarat Kumar, potrivit ScienceAlert. Se crede că între 6 și 20 la sută din populație trăiește cu această tulburare, dar există încă multe lucruri pe care nu le înțelegem. În forma sa cea mai severă, aceasta poate face ca unele situații de muncă sau sociale să devină aproape intolerabile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
creier
doctor
experiment
mestecat
misofonie
nervos
plescait
sanatate
stiinta
sunet
