Femeile aromânce în vârstă din Dobrogea au tatuat pe mână sau pe frunte un tatuaj în formă de cruce, acesta reprezentând un mister pentru istoricii care au încercat de-a lungul timpului să afle semnificația și motivul pentru care a fost făcut.

Nicolae S. Minovici scria în cartea sa ”Tatuajele în România”, editată de Curtea Veche, că ”… la românii din Macedonia, unde părinții, pentru a-și recunoaște copiii pe care adesea îi găseau în stradă omorâți de turci, le tatuau pe membrele superioare o cruce pentru a se ști că erau creștini”, informează meaptulcea.wordpress.com.

Apare de asemenea şi o precizare a vârstei la care se realiza tatuajul: ”În Europa găsim, de asemenea, răspândită precocitatea tatuajelor la unele populații, de exemplu în Macedonia unde, după cum se spune, pentru a-și recunoaște copiii, pe care adesea îi găseau pe stradă victime ale persecuțiilor și măcelurilor comise pe vremuri de turci împotriva creștinilor, părinții marcau copiii pe la 5 – 6 ani cu un tatuaj ce reprezenta o cruce, ca să dovedească faptul că era creștin, și cu numele respectiv pentru a se ști cine e”.

Tatuajul le apăra de turcii care le-ar fi răpit pentru a le obliga să se prostitueze

Lars Krutak, un antropolog al tatuajelor, în Grecia,  povesteşte despre întâlnirea cu sa cu Giannoula Giannaki (grecizat) / Ianula Ianachi – Ioana Enache (născută în Albania în 1906, apoi stabilită în nordul Greciei). În momentul cercetării lui Lars (2002), Ianula era printre puţinele femei vlahe / aromânce din Grecia care mai aveau tatuaj în formă de cruce (pe braţul drept şi pe frunte). Mama ei avea cinci tatuaje cruciforme pe frunte.

Ianula ne spune motivaţia acestuia: protejarea de a intra în haremurile turceşti, deoarece aceştia considerau mutilate femeile cu tatuaje. Dar, nu e vorba de orice fel de tatuaj. Este chiar semul crucii. După cum accentuează şi Vladislav B. Sotirović, doctor la Universitatea din Vilnius, creştinismul a fost un determinant crucial pentru auto – identificarea aromână.

Ferite de boli

Ianula ne dezvăluie şi o semnificaţie resemantizată a tatuajului: afirmarea credinţei creştine ortodoxe şi protejarea împotriva deochiului şi altor boli. Pigmentul folosit era negrul de fum (derivat din cărbune), iar operaţiunea era îndeplinită exclusiv de femei. Se pare că negrul de fum avea valenţe purificatoare.

După cercetătorii greci, aceste tatuaje se realizau numai de aromânii din regiunile Macedonia şi Epir. De obicei materialul colorant era amestecat cu alcool, cu această pastă se desena semnul crucii în locul dorit cu un beţişor, apoi se puncta tatuajul cu ajutorul a două ace. Locul era legat cu un material textil şi era dezlegat după 10 zile. Pe lângă semnul crucii se mai foloseau şi alte motive precum copacii, datele de naştere, broderiile.

Folcloriştii greci, precum Vasilis Nitsiakos, subliniază că tatuajul în formă de cruce avea valoare de separator etnic, pe lângă cea de înfrumuseţare. Actul de tatuare era secret, datorită codurilor specifice comunităţilor conservatoare. Se reafirmă ideea că bărbaţii nu se tatuau.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News