'Fulgerul este principala cauză de deces asociată fenomenelor naturale în arhipelagul cubanez', cu o medie anuală de peste 50 de decese înregistrate între 1987 şi 2017, precizează un studiu realizat de cercetători de la Institutul de Meteorologie din Cuba, potrivit unui rezumat publicat în cotidianul oficial Granma.

De-a lungul ultimilor 30 de ani, '1.742 de decese au fost înregistrate (...), un număr mult mai mare' decât cel al deceselor cauzate de 'uragane, tornade şi precipitaţii puternice'. În 2017, uraganul Irma, de categorie 5, a ucis 134 de persoane în bazinul Mării Caraibilor, inclusiv în statul american Florida, însă a făcut doar 10 victime în Cuba.

Potrivit cotidianului Granma, Cuba deţine un sistem de protecţie civilă foarte experimentat, capabil să prevină şi să atenueze pagubele cauzate de uragane, fenomene frecvente în această zonă a lumii.

Pe lângă victimele făcute în rândul persoanelor, fulgerele afectează mai ales, potrivit aceluiaşi studiu, sistemele de comunicaţii, extragerea şi stocarea de carburant, echipamentele informatice şi aparatele de uz casnic, generând totodată incendii de vegetaţie.

Autorităţile cubaneze afirmă că un fulger s-a aflat la originea uriaşului incendiu care a devastat la începutul lunii august cel mai mare depozit de carburanţi din ţară, cel din Matazan, situat la 100 kilometri est de Havana, care a cauzat moartea a 16 pompieri, a făcut peste 100 de răniţi şi a ars petrolul depozitat în patru rezervoare cu o capacitate totală de 52 de milioane de litri, notează Agerpres.

Temperaturile ridicate cresc sinuciderile. A fost găsită explicația

Președintele BCE susține că schimbările climatice au efecte indirecte asupra inflației și Banca Centrală Europeană va lua măsuri în acest sens. Christine Lagarde a explicat într-un interviu pentru "Madame Figaro" că dezastrele climatice duc adesea la secetă și foamete, deci la o inflație mai mare, cu impact asupra sistemului bancar.

Prin urmare, BCE a înființat un centru de expertiză în probleme climatice, care va face recomandări băncilor și companiilor, relatează Rador.

Pe de altă parte, schimbările climatice au și alte efecte, la care nu ne-am fi gândit. Mai exact, rata ridicată a sinuciderilor a fost corelată cu temperaturile extreme, într-un studiu Inserm, publicat de Jurnalul American de Epidemiologie.

"În general, temperaturile ridicate pot provoca decesul, mai ales în cazul persoanelor cardiace. Se pare însă că acest nou studiu științific, realizat în Franța, confirmă cercetări anterioare, care arată că există o legătură între temperaturile excesiv de mari și sinucideri", a relatat reporterul Lea Berzuc.

Experții au analizat numărul de decese survenite din 1968 în Hexagon, în paralel cu datele privind temperaturile la nivel regional. Concluzia a fost că rata sinuciderilor crește în mod regulat odată cu temperatura, potrivit lui Rémy Slama, coordonatorul studiului, citat de "Le Figaro".

Experții au încercat să găsească și o explicație științifică. Se pare că temperaturile ridicate provoacă o scădere a serotoninei, hormonul fericirii. Așadar, canicula provoacă stări de iritabilitate, anxietate și depresie, toate putând duce la sinucideri, explică autorii studiului. O altă explicație ar fi că interacțiunile sociale scad în perioadele caniculare, dar experții cred că efectul social este mult mai mic.

Peste 2.000 de oameni au murit din cauza căldurii extreme și a incendiilor care au avut loc în Portugalia și Spania. Recordurile de temperatură ridicată s-au întins din Anglia până în Japonia. Nopțile nu se mai răcesc. 

Și chiar dacă schimbările climatice continuă să crească temperatura, oamenii de știință lucrează rapid pentru a înțelege limitele rezistenței oamenilor la temperaturi extreme. Cercetări recente sugerează că toleranța la stres termic la oameni poate fi mai mică decât se credea anterior. Dacă este adevărat, alte milioane de oameni ar putea fi expuși riscului de a ceda temperaturilor periculoase mai devreme decât se aștepta.

„Corpurile sunt capabile să se aclimateze într-o perioadă de timp” la schimbările de temperatură, spune Vivek Shandas, cercetător în planificarea mediului și adaptare la climă la Universitatea de Stat Portland din Oregon. De-a lungul timpului geologic, au existat multe schimbări climatice pe care oamenii le-au suportat, spune Shandas. „Dar suntem într-o perioadă în care aceste schimbări au loc mult mai repede.”

La jumătatea anului 2022, valurile de căldură au făcut deja ravagii în multe țări. Căldura a sosit devreme în sudul Asiei: în aprilie, Wardha, India, a înregistrat o temperatură de 45° Celsius, în Nawabshah, Pakistan, în luna mai temperaturile înregistrate au crescut la 49,5 ° C. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News