Preşedintele Macron va fi primit de papa Francisc pe 24 octombrie la Roma

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, se va întâlni cu papa Francisc pe 24 octombrie la Roma, unde urmează să participe şi la un forum internaţional pentru pace, a anunţat marţi Palatul Elysée, confirmând informaţii din surse diplomatice şi din comunitatea Sant'Egidio, notează AFP.

Şeful statului francez va fi primit în audienţă privată de suveranul pontif la Vatican, a doua zi după participarea sa la summitul interreligios organizat de această comunitate catolică italiană cunoscută a fi unul dintre canalele "diplomaţiei din umbră" a Sfântului Scaun.

Va fi a treia vizită a preşedintelui Franţei la papa Francisc, după cele din 26 noiembrie 2021 şi 26 iunie 2018, a precizat Palatul Elysée.

Emmanuel Macron se va întâlni şi cu omologul său italian, Sergio Mattarella, în cadrul unei cine private, în contextul formării noului guvern condus de Giorgia Meloni, şefa partidului postfascist Fratelli d'Italia care a câştigat alegerile legislative din 25 septembrie, potrivit unor surse concordante.

Comunitatea laică din Sant'Egidio a confirmat marţi prezenţa preşedintelui francez la deschiderea întâlnirii sale internaţionale anuale în prezenţa unor responsabili politici şi religioşi din lumea întreagă.

Această întâlnire, intitulată "Strigătul pentru pace" şi care va aborda în special războiul din Ucraina, se va încheia cu o adunare pe 25 octombrie la Colosseum la care va participa papa Francisc, a precizat Sant'Egidio.

Supranumită "micul ONU din Trastevere" (de la numele cartierului din Roma unde îşi are sediul), Sant'Egidio, fondată în 1968 de studenţi catolici în jurul lui Andrea Riccardi, a devenit de-a lungul anilor un expert în negocieri de pace şi mediere internaţională.

"Pacea şi urgenţa construirii acesteia, precum şi criza de mediu şi umanitară, cu mii de refugiaţi constrânşi să-şi părăsească pământurile, vor fi temele abordate" în cursul celei de-a 36-a ediţii a întâlnirii, a subliniat Sant'Egidio într-un comunicat.

"Ştim, din experienţa zilnică a muncii comunităţii noastre în numeroase regiuni ale lumii, că dorinţa de pace există, este puternică între popoare, dar adesea nu este ascultată", a declarat marţi preşedintele său, Marco Impagliazzo, într-o conferinţă de presă la Roma. 

Zaporojie: Putin se declară deschis la dialog cu AIEA

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat marţi "deschis unui dialog" cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) cu privire la centrala nucleara Zaporojie, situată în sudul Ucrainei şi controlată militar de Rusia din martie, relatează AFP.

"Vom vorbi despre toate problemele de interes reciproc sau care poate stârnesc îngrijorare, de exemplu, în ceea ce priveşte situaţia din jurul centralei nucleare din Zaporojie", a spus Putin în cursul întrevederii cu directorul AIEA, Rafael Grossi, la Sankt Petersburg (nord-vest).

"În orice caz, suntem deschişi la acest dialog", a subliniat el.

La rândul său, Grossi a spus că se aşteaptă la o "conversaţie importantă" pe probleme legate de "securitate nucleară", în special la centrala electrică din Zaporojie.

"După cum ştiţi, am depus eforturi pentru a preveni un accident nuclear care ar fi foarte dăunător în general şi în special în aceasta regiune", a adăugat el.

Săptămâna trecută, Rusia şi-a însuşit în mod oficial centrala de la Zaporijje, pe care a ocupat-o militar din martie, o decizie condamnată de Kiev.

De câteva luni, Moscova şi Kievul se acuză reciproc de bombardamente la faţa locului, nu departe de linia frontului.

Rusia ocupă militar teritoriul centralei, iar Vladimir Putin a revendicat anexarea acesteia, precum şi pe cea a patru regiuni ucrainene.

Ucraina acuză Rusia de răpirea directorului adjunct al centralei nucleare de la Zaporojie

Un director adjunct al centralei nucleare din Zaporojie (sudul Ucrainei), ocupată de Rusia încă din luna martie, a fost răpit de luni de forţele ruse şi este deţinut într-un loc necunoscut, a semnalat marţi Energoatom, compania de energie nucleară de stat ucraineană, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin urma să se întâlnească în cursul după-amiezii cu şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, potrivit Reuters şi AFP.

Într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram, Energoatom afirmă că acesta este Valeri Martîniuk, director adjunct pentru resurse umane, exprimându-şi îngrijorarea că acesta ar putea fi torturat.

'În acest fel, ruşii încearcă să obţină informaţii indispensabile despre dosarele personale ale angajaţilor pentru a forţa personalul ucrainean să lucreze cât mai repede posibil pentru Rosatom (Agenţia nucleară rusă). Ocupanţii recurg literalmente la tortură şi la intimidare împotriva personalului centralei de la Zaporojie', susţine Energoatom, citat de publicaţia Ukrainska Pravda.

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns deocamdată la o solicitare de comentariu din partea Reuters.

Energoatom a lansat un apel către şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi întreaga comunitate internaţională, cerând 'să ia toate măsurile posibile' pentru a ajuta la eliberarea lui Martîniuk. Nici AIEA nu a răspuns imediat la o cerere de a face un comentariu cu privire la acest caz.

Şeful AIEA, Rafael Grossi, avea programată pentru marţi o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg, potrivit Kremlinului.

Acest incident intervine după reţinerea în acelaşi mod a fostului director al centralei nucleare din Zaporojie, Igor Muraşov, la 1 octombrie. Grossi a anunţat eliberarea sa la 3 octombrie, după care AIEA a declarat că Muraşov nu va mai reveni la sarcinile sale de şef al centralei.

Uzina, cea mai mare centrală nucleară din Europa, a fost preluată sub control de forţele ruse încă în primele zile ale invaziei, dar centrala este în continuare operată de personal ucrainean.

Rusia a anunţat săptămâna trecută că doreşte ca personalul său să preia controlul uzinei, ceea ce a fost respins de şeful Energoatom, Petro Kotin. Kotin a preluat personal funcţia de director al centralei şi a declarat că deciziile privind funcţionarea acesteia vor fi luate la Kiev.

Cu câteva zile în urmă, premierul rus Mihail Mişustin, în urma deciziei preşedintelui Vladimir Putin, a semnat un "ordin executiv" destinat să "legitimizeze" transferul centralei nucleare capturate Zaporojie "în proprietatea" Federaţiei Ruse.

Media ucrainene au relatat marţi că ocupanţii ruşi şi-au adus la centrala din Zaporojie "propriul director" pe care vor să-l instaleze în funcţie, iar personalului ucrainean i se cere să încheie noi contracte de muncă.

Şeful AIEA a declarat joi, în timpul vizitei sale la Kiev, că centrala de la Zaporojie, confiscată de Rusia, rămâne o întreprindere ucraineană.

Grossi urmează să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg (nord-vestul Rusiei) în special cu privire la subiectul delicat al securităţii centralei. De luni de zile, Moscova şi Kievul se acuză reciproc de bombardamente în perimetrul uzinei, care se află nu departe de linia frontului.

FMI a îmbunătăţit la 4,8% estimările privind creşterea economiei în 2022; pentru 2023 prognozele au fost revizuite în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere semnificativă estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,2% cât prognoza în primăvară, până la 4,8%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

În schimb, pentru anul viitor, FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele privind România, mizând pe un avans al Produsului Intern Brut de 3,1%, faţă de creşterea de 3,4% anticipată în primăvară.

Pentru România, noile cifre revizuite ale FMI sunt uşor mai optimiste decât prognoza Băncii Mondiale, care la începutul lunii octombrie estima că economia va înregistra un avans de 4,6%, în acest an. În schimb, pentru anul viitor, Banca Mondială este mai optimistă decât FMI, prognozând o creştere economică de 3,2%. Cele mai optimiste previziuni sunt cele ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care au indicat că economia României ar urma să înregistreze un avans de 5,4% în acest an.

Conform INS, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2022, a fost de 355,964 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 2,1% faţă de trimestrul I 2022 şi cu 5,3% faţă de trimestrul II 2021. Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru din acest an, comparativ cu semestrul I 2021, cu 5,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.

Cea mai recentă prognoză a Comisiei Naţional de Strategie şi Prognoză - din iulie 2022 - are în vedere o creştere economică reală de 3,5%, în timp ce proiectul de buget este fundamentat pe un avans al economiei de 4,6% în acest an.

La nivel global, FMI subliniază că economia mondială continuă să se confrunte cu provocări semnificative, care sunt influenţate de efectele persistente venite din partea invaziei ruseşti din Ucraina, a crizei costului vieţii ca urmare a presiunilor inflaţioniste, precum şi a încetinirii economiei chineze. În cel mai nou raport WEO publicat marţi, FMI şi-a menţinut nemodificate prognozele conform cărora economia mondială va încetini de la un avans de 6% în 2021 până la unul de 3,2% în 2022, pentru ca în 2023 să încetinească până la 2,7%.

Instituţia financiară internaţională avertizează însă că cel puţin o treime dintre economiile lumii vor intra în recesiune tehnică iar cele mai mari economii (SUA, Uniunea Europeană şi China) vor continua să stagneze. În plus, experţii FMI au calculat că există o probabilitate de 25% ca anul viitor creşterea economiei mondiale să fie mai mică de 2%, o situaţie care nu s-a mai întâmplat după 2011, exceptând criza financiară globală şi primul an de pandemie.

"Pe scurt, ceea ce este mai rău abia urmează, iar pentru mulţi oameni 2023 se va simţi ca o recesiune", a declarat directorul de cercetare de la FMI, Pierre Olivier Gourinchas.

În perioada 10-17 octombrie 2022 au loc reuniunile de toamnă ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), notează Agerpres.

Cel puțin patru rachete doborâte de forțele ucrainene

În cursul dimineţii de marţi, 11 octombrie, trupele ruse au lansat un nou atac cu rachete asupra Ucrainei. Forţele de apărare antiaeriană ucrainene au reuşit să doboare patru ţinte aeriene, relatează Agenţia de presă RBC-Ucraina, cu referire la declaraţiile purtătorului de cuvânt al Comandamentului Forţelor Aeriene ale Forţelor Armate ale Ucrainei, Iuri Ihnat, în direct la o emisiune televizată. El a adăugat că trupele ruse folosesc din nou bombardiere strategice. Potrivit unor informaţii preliminare, forţele ucrainene au reuşit să doboare cel puţin patru rachete. Şeful Administraţiei militare de stat al regiunii Kiev, Oleksi Kuleba, a declarat că o rachetă a fost doborâtă pe cer deasupra regiunii. ”O rachetă a fost doborâtă de forţele de apărare antiaeriană într-unul dintre raioanele din regiune. Raidul aerian este în desfăşurare, în contnuare, aşadar să staţi în adăposturi”, a scris el pe o reţea socială. 

Putin se întâlnește cu directorul AIEA

Preşedintele rus, Vladimir Putin, se va întâlni marţi, la Sankt Petersburg, cu directorul general al AIEA, Rafael Grossi. ”Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, se va afla într-o vizită în Rusia, iar mâine (marţi, n.r.) are programată o întâlnire cu preşedintele Putin”, le-a declarat luni reporterilor Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Federaţiei Ruse. AIEA a relatat că Grossi, în cadrul vizitei sale în Rusia, preconizează să poarte discuţii despre situaţia de la Centrala Nucleară Zaporijjia şi crearea unei zone de securitate în jurul acesteia.

”Reluarea bombardamentelor directe asupra singurei surse externe de energie a centralei este un pas extrem de iresponsabil. Este necesar să fie protejată centrala. În curând voi vizita Rusia şi, apoi, din nou, Ucraina pentru a conveni asupra creării unei zone de securitate. Aceasta este o sarcină urgentă”, a scris Grossi pe Twitter, sâmbăta trecută. 

Acord cu Viktor Orban. Serbia, alimentată mai ieftin cu țiței rusesc

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi premierul ungar Viktor Orbán au convenit să construiască un oleoduct prin Ungaria. ”Noua conductă ar permite Serbiei să fie alimentată cu ţiţei rusesc mai ieftin din Urali, prin conectarea la conducta Druzbha (Prietenia), anunţă purtătorul de cuvânt al Orbàn, Zoltan Kovacs, explicând: ”În prezent, aprovizionarea cu petrol a ţării se face în mare parte prin intermediul unei conducte care trece prin Croaţia, dar este puţin probabil ca acest lucru să mai fie posibil în viitor, din cauza sancţiunilor care au fost adoptate”. 

Încă o dată, Ungaria, care a obţinut de la Bruxelles o excepţie de la embargoul petrolier al UE şi a semnat noi contracte cu Moscova, şi Serbia, care, deşi este ţară candidată, refuză să adopte sancţiunile UE, sunt contrare deciziilor Uniunii Europene. Luni, Viktor Orbán s-a întâlnit la Berlin cu cancelarul german Olaf Scholz. La sfârşitul lunii decembrie, embargoul european asupra petrolului rusesc va intra treptat în vigoare. Ţiţeiul este principala sursă de venituri pentru Moscova, care exportă o mare parte din petrolul pe care îl produce, încasând în jur de 190 de miliarde de euro, de aproape 4 ori veniturile garantate de exporturile de gaze, notează Rador. 

Rușii avertizează SUA că ajută prea mult Ucraina. Se trasează linii roșii

Ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, a avertizat Statele Unite că s-au apropiat mult de liniile roşii, din cauza furnizării de arme Kievului. Planurile de a furniza arme Ucrainei asigură statutul de participant la acest conflict pentru Statele Unite, a adăugat Antonov. Ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a declarat că Statele Unite s-au apropiat mult de linia roşie, continuând să furnizeze arme Kievului, relatează Agenţia de presă TASS. În numele Rusiei, Antonov le-a solicitat Statelor Unite şi aliaţilor să nu depăşească liniile roşii de care s-au apropiat. Ambasadorul le mai cere să înceteze să mai pompeze Kievului arme letale. Antonov a concluzionat că: ”Acest fapt nu va duce decât la mai multe victime şi distrugeri, prelungind şi mai mult conflictul”.

Diplomatul rus în SUA a subliniat că Moscova percepe declaraţiile conducerii americane cu privire la intenţia sa de a sprijini solicitarea preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, de a livra suplimentar armament (produse militare), inclusiv cele mai recente modele, este percepută ca o nouă confirmare a faptului că Statele Unite îşi consolidează poziţia de participant la acest conflict. Ministerul rus de Externe a anunţat că linia roşie pentru Rusia va înseamna furnizarea de arme cu rază lungă de acţiune sau mult mai puternice către Kiev. Potrivit acestuia, Washingtonul este implicat direct în acest conflict, furnizând Ucrainei nu numai arme, ci şi coordonând direct operaţiunile militare prin transmiterea de informaţii prin satelit.

Siropul care omoară copii, în loc să-i trateze

Nigeria şi-a avertizat cetăţenii să evite siropurile de tuse legate de zeci de decese ale unor copii în Gambia. Cele patru siropuri fabricate de o companie farmaceutică indiană - sunt suspectate că ar fi fost contaminate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis o alertă globală cu privire la medicamentele pediatrice. Autorităţile sanitare nigeriene sfătuiesc pe oricine a folosit ”produsele substandard” sau a suferit vreo reacţie adversă să solicite imediat sfatul medicului şi să semnaleze problemele. Efectele substanţelor toxice conţinute în siropurile de tuse includ dureri abdominale, vărsături, diaree, incapacitatea de a urina, dureri de cap şi leziuni renale acute care pot duce la moarte. Produsele - Promethazine Oral Solution, Kofexmalin Baby Cough Syrup, Makoff Baby Cough Syrup şi Magrip N Cold Syrup - au fost fabricate de o companie indiană, Maiden Pharmaceuticals, care nu a oferit garanţii cu privire la siguranţa lor, a spus OMS.

Putin și Lukasenko, grup operativ comun

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că a convenit împreună cu Vladimir Putin desfăşurarea unui grup operativ militar comun regional de trupe ”în legătură cu agravarea tensiunilor de la graniţele de vest ale statului Uniunea Rusia-Belarus”, transmite Agenţia de presă RBC. Vorbind la o reuniune pe probleme de securitate, liderul belarus a explicat că formarea grupului operativ militar este în curs de desfăşurare de două zile. ”Dacă nivelul de ameninţare va atinge nivelul actual, aşa cum este de fapt în momentul de faţă, vom activa grupul operativ militar comun al Uniunii. Baza (am susţinut mereu acest lucru) acestui grup este armata, forţele armate ale Republicii Belarus”, a adăugat şeful statului belarus. 

Procuratura din Bulgaria s-a autosesizat după acuzațiile ruse

Procuratura din Sofia (SGP) s-a autosesizat în legătură cu informaţiile difuzate de diverse mass-media, potrivit cărora camionul care a explodat pe Podul Crimeii în data de 8 octombrie a trecut prin Bulgaria. Un procuror din cadrul SGP a dispus efectuarea de urgenţă a unei verificări pe baza informaţiilor disponibile în conformitate cu art. 145 din Legea privind sistemul judiciar. Verificările au fost încredinţate Ministerului Afacerilor Interne şi Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională (DANS), iar după finalizare, materialele vor fi raportate SGP pentru evaluarea datelor colectate şi existenţa temeiurilor de începere a cercetării penale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News