Silviu Grigore, meteorologul România TV, a reacţionat cu privire la teoriile conform cărora cutremurul de noaptea trecută din România, de 4,7 grade pe scara Richter, ar fi fost provocat de apropierea Lunii de Pământ din această perioadă. 

"Există studii care arată că nu există o corelaţie directă între influenţa pe care o exercită Luna, prin atracţia gravitaţională, şi Soarele, dar există şi alte studii care încearcă să coreleze, ce-i drept cu şanse mici de reuşită, aceste două manifestări, atracţia Lunii şi a Soarelui, respectiv cutremurele produse pe Terra. Trebuie să precizăm un lucru despre Luna sau SuperLuna din această perioadă. Chiar dacă Luna este mai aproape de Pământ, vorbim de o diferenţă nu foarte semnificativă. În mod normal, orbita Lunii are 384.500 km faţă de Pământ, iar acum se află la 357.000 km aproximativ. Această distanţă mai mică a Lunii faţă de Pământ, cu certitudine, nu poate creşte influenţa pe care aceasta o exercită asupra planetei noastre, astfel încât să determine producerea unor cutremure semnificative", a declarat SIlviu Grigore, meteorolog România TV. 

Cutremur de 4,7 grade în România 

Un cutremur cu magnitudinea de 4,7 grade s-a produs în această noapte în zona seismică Vrancea la adâncimea de 128 de km. Cutremurul a avut loc la ora 00:30:37 (ora României).

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 72km E de Brașov, 74km NE de Ploiești, 118km V de Brăila, 120km V de Galați, 120km S de Bacău, 125km N de București, 149km NE de Pitești, 187km E de Sibiu, 190km N de Ruse, 200km SV de Iași.

Potrivit European Mediteranean Seismological Center (EMSC), magnitudinea seismului din această noapte ar fi de 4,4 grade.

Vine un cutremur mai mare? Ce spune Gheorghe Mărmureanu

Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Național pentru Fizica Pamântului (INFP), a vorbit despre cutremurul cu magnitudinea de 4,7 grade pe scara Richter, care s-a produs în noaptea de marți spre miercuri, în judeţul Buzău. Potrivit seismologului, nu se pune problema unui cutremur catastrofal în perioada următoare, iar activitatea seismică din zona Vrancea este "absolut normală".

"E absolut normală. Anul trecut, în ianuarie, a fost tot un cutremur de 4,7 la o adâncime tot de 130 de km-131 și efecte importante au avut către  la Galați, Chișinău și o parte din Muntenia. Vrancea e un sistem tectonic unde cutremurele de mare adâncime au loc în mod curent. În momentul de față, Institutul are înregistrare seismică modernă, aș putea spune cred că cea mai modernă din Europa, și datele noastre confirmă altă observație că în ultimii 30 de ani s-au observat și s-au înregistrat cutremure foarte adânci. Între 160 de km și chiar 130 km. De fapt, acestea sunt adâncimile pentru cutremurele vrâncene, care se deosebesc de cutremurele din altă zonă. Un cutremur de adâncimea asta devine periculos când magnitudinea depășește 6. (...) Nu se pune problema unui cutremur catastrofal", a explicat Mărmureanu, într-o intervenție telefonică la Realitatea Plus.

VEZI Cutremur 26 mai 2021 în România. Gheorghe Mărmureanu (INFP) explică legătura cu „Superluna sângerie”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News