"Studiem de foarte puţin timp microplasticul, dar am ajuns deja la câteva concluzii. Pentru că am găsit microplastic atât în ficatul uman, cât şi în sânge. Impactul plasticului propriu zis asupra sănătăţii îl cunoaştem prea puţin, dar acesta reprezintă un mare vector de transport. Putem să avem la un loc microplastic cu metale grele, pentru că se lipesc şi se ajută una pe alta. 

Ştim că se acumulează microplastic în organism şi nu se elimină. Din studiile pe care le avem la dispoziţie până acum, în organismul uman s-ar găsi între 30.000 şi 50.000 de particule de microplastic în fiecare moment. Ce se întâmplă? Cât de mult ne înfluenţează sănătatea? Se pare că destul de mult. 

Extrem de mult timp am ignorat tot ce se întâmplă cu plasticul, nu doar de la nivelul poluării. Dar nu e vorba doar de aruncarea PET-urilor, ci de folosirea normală a plasticului, pe care o facem în exces acum. În anumite condiţii, microplasticul se poate deplasa din ambalaj în organism, prin apă şi alimente. Mai ales la lăsarea petului cu apă la soare", a punctat Alexandru Nechifor. 

"Ce face petul de apă la soare?", a întrebat Bogdan Chirieac. 

"Toată lumea consumă apă îmbuteliată, în PET. Aveţi indicaţii să nu o lăsaţi expusă la soare. Nu din cauza faptului că şi-ar strica gustul sau calitatea. Ci din cauză că, expus la ultraviolete, microplasticul trece din PET în apa pe care noi o consumăm. Suntem avertizaţi pe etichetă", a explicat medicul Alexandru Nechifor, prorector al Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, într-un interviu pentru DC NEWS. 

CITEŞTE MAI MULTE ÎN VIDEO:

Reciclarea corectă în România, imposibilă fără un set de măsuri. Geanin Şerban, OIREP: Lipsesc, din nefericire, din România. Nu se pot face paşi consistenţi fără

Geanin Șerban, preşedinte Asociația OIREP Ambalaje, anunţă necesitatea unui set de măsuri pentru a putea vorbi despre reciclarea corectă în România. 

Declaraţiile au fost făcute în cadrul dezbaterii "Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative", organizată de DC MEDIA GROUP.

”Se modifică la nivel european punctul de măsurare. În mod practic, ar trebui odată cu modificarea acestui punct de măsurare să fie colectate cantități mult mai mari de deșeuri, pentru a raporta aceeași cantitate de material reciclat. Ca să fiu mai bine înțeles, sticla de apă care era dusă până acum la un reciclator de pet era luată ca atare, ca o cantitate. În etapa următoare, în mod corect, spunem noi, va trebui să dăm de-o parte cantitatea reprezentată de top, eticheta și așa mai departe și dacă vorbim de cantități reciclate de PET, să rămână doar cantitățile de PET. Impactul este major, se vorbește la nivel european de o necesitate a creșterii colectării chiar cu două cifre, deci peste 10%, iar dacă ne întoarcem în România, la sfârșitul anului viitor va fi o schimbare majoră, introducerea sistemului garanție - returnare pe care producătorii și l-au asumat responsabil, ca de fiecare dată, pentru realizarea obiectivelor. Uitându-ne în țările în care reciclarea a ajuns la o cotă considerabilă, constatăm că există un set de măsuri aproape comune, care lipsesc din nefericire în România și fără de care niciunul dintre acele state nu a putut face pași consistenți în ceea ce privește realizarea obiectivelor. 

CITEŞTE AICI MAI MULTE

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News