Răspunsul scurt este: nu. Răspunsul lung este: ar dura ani de tocmeală și apoi cel mai probabil eșuează.

Motivul este destul de simplu: UE pur și simplu nu a planificat niciodată această posibilitate.

”Din punct de vedere juridic, nu avem aparatul pentru a expulza un stat membru – spre deosebire de Consiliul Europei, de exemplu, unde Rusia a fost expulzată acum câteva săptămâni”, a explicat pentru Euronews Adam Lazowski, profesor de drept al UE la Universitatea Westminster.

Nașterea Uniunii Europene

UE s-a născut ca un proiect de pace în vreme ce Bătrânul Continent a încercat să se ridice din cenușa lăsată în urmă de cel de-al Doilea Război Mondial.

Ideea a fost atunci că, prin crearea de legături economice mai profunde între țări, acestea s-ar gândi de două ori la viitoarele conflicte. Astfel, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (ECC) a luat naștere în 1952, având drept membri fondatori Germania, Franța, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg.

Expansiunea economică rapidă în anii 1960, căderea regimurilor autocratice din Spania, Grecia și Portugalia în anii 1970, schimbările societale puternice declanșate de protestele din 1968, recesiunile economice precum criza petrolului din 1973 și prăbușirea comunismului au transformat comunitatea de șase într-o Uniune a celor 27, care nu mai este condusă doar de preocupări economice, ci și de valori democratice.

Au trecut nouă ani de la cea mai recentă extindere — ultima țară care a aderat a fost Croația în 2013 — și, de fapt, de atunci, UE a devenit mai mică. Regatul Unit a declanșat articolul 50 din Tratatul UE în martie 2017, la nouă luni după ce alegătorii săi au susținut retragerea din bloc.

Polonia și Ungaria, ”Polexit” sau ”Huxit”?

Deceniul a fost, de asemenea, caracterizat de ascensiunea și consolidarea partidelor populiste de dreapta care au lansat retorică anti-bloc.

Printre acestea se numără Fidesz din Ungaria și partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia, care au fost în mod repetat târâți în instanțe de către Bruxelles din cauza reformelor pe care le-au întreprins, care reduc independența sistemului judiciar, precum și a presei și a societății civile și a drepturilor migranților, femei și minorități.

Instanța supremă a Europei a fost invariabil de partea Comisiei UE, al cărei rol este de a fi gardianul tratatelor și al legilor uniunii, dar pe teren nu s-a schimbat mare lucru.

Exasperați, deputații europeni au lansat proceduri în temeiul articolului 7 împotriva Poloniei și Ungariei în septembrie 2018. Această procedură – adesea denumită ”opțiune nucleară” – deschide ușa măsurilor punitive, inclusiv suspendarea dreptului de vot la nivelul Consiliului.

Dar a fost blocat de atunci. Problema este că pentru a merge mai departe necesită un vot unanim din partea liderilor și, după cum a confirmat miercuri Viktor Orban, după realegerea sa pentru al patrulea mandat consecutiv, ”cu polonezii suntem într-o alianță defensivă reciprocă”.

Fondurile UE, condiționate de statul de drept

Încă exasperați, deputații europeni au făcut presiuni pentru crearea unui alt instrument punitiv, care a dus în cele din urmă la crearea mecanismului de condiționare a statului de drept, care a fost în cele din urmă aprobat în februarie 2022 de către Curtea Supremă a Europei, permițând ca fondurile UE să fie reținute de la statele membre dacă ei alunecă de la normele de stat de drept.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți că intenționează ca mecanismul să fie declanșat împotriva Ungariei în curând.

Cu toate acestea, nu este clar ce criterii vor fi utilizate și câte fonduri ar putea fi reținute, deoarece mecanismul a fost diluat de la propunerea inițială, deoarece Ungaria și Polonia au amenințat să pună veto asupra bugetului UE.

”UE va trebui să spună nu”

În plus, autoritățile din ambele țări au făcut referiri la un posibil „Polexit” sau „Huxit” în încercarea de a crește presiunea asupra blocului, încă tremurând de impactul pe care l-a avut și continuă să-l aibă ”divorțul” de Regatul Unit.

Cu toate acestea, astfel de eventualități sunt puțin probabile

„Întreaga operațiune a regimului Orban – care se bazează pe corupția strategică și abuzul de fonduri ale UE – acest sistem politic nu este operațional în afara UE”, a spus Daniel Hegedus, membru în vizită la German Marshall Fund al Statelor Unite.

Zsolt Enyedi, profesor și cercetător principal la Institutul pentru Democrație al Universității Central-Europene, a fost de acord: ”Nu cred că Orban va părăsi voluntar UE în primul rând din motive financiare”.

”Avem un regim în stil Putin”. Orban poate crea o situație în UE ce va provoca expulzarea

”Dar cred că poate crea o situație în care UE, nu va avea de ales decât să expulzeze Ungaria”, a adăugat el. ”Multe dintre agențiile de rating care monitorizează calitatea democrației consideră Ungaria ca fiind o non-democrație și fac acest lucru din cauza diferitelor fapte de pe teren”.

”Dacă Orban va continua pe acest drum, va fi un punct în care va fi evident că avem un regim în stil Putin – deși nu violent, ci în ceea ce privește ideologia și mentalitatea – în cadrul UE și atunci UE va trebui să spună nu la asta”, a argumentat el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News