Potrivit notei de fundamentare a proiectului de hotărâre, sunt considerate locuri de muncă pentru care se acordă sporuri pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase acele locuri de muncă unde, în mod permanent sau în anumite perioade, poate fi afectată capacitatea de muncă a angajaţilor.
Regulamentul, întocmit de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei blice, căruia îi revine calitatea de minister coordonator pe partea de administraţie, este aplicabil celor două categorii de personal: funcţionari publici şi personal contractual, care îşi desfăşoară activitatea în sectorul public.
Citește și: Sporurile, reintroduse pentru bugetari, din 2016. Vezi care sunt
Actul normativ prevede criteriile de stabilire a locurilor de muncă şi a categoriilor de personal, ce au fost definite astfel încât să permită încadrarea în „condiţii normale de muncă" şi condiţii speciale de muncă".
În Regulament sunt prevăzute cinci tipuri de condiţii speciale de muncă:
1) condiţii de muncă periculoase – totalitatea situaţiilor în care angajatul îşi desfăşoară activitatea în mediul de muncă, unde există factori cu grad de pericol ridicat, ce pot afecta sănătatea şi integritatea fizică şi psihică;
2) condiţii de muncă vătămătoare – totalitatea situaţiilor în care angajatul îşi desfăşoară activitatea în mediul de muncă, unde funcţionează instalaţii care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă produse de emiţători pentru comunicaţii, instalaţii de microunde, instalaţii de curenţi de înaltă frecvenţă sau staţii de bruiaj.
Citește și: Liviu Dragnea promite creșterea salariilor funcţionarilor din administraţie
3) condiţii deosebite de muncă reprezentate de izolare – totalitatea situaţiilor în care angajatul îşi desfăşoară activitatea în localităţi amplasate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu dificultate.
4) condiţii deosebit de periculoase – totalitatea situaţiilor în care personalul din instituţiile publice sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, corespunzător activităţii efective desfăşurate în condiţii de TBC, bruceloză, gripă aviară, encefalopatii spongiforme transmisibile, salmoneloze, alte zoonoze, pestă, febră aftoasă, leucoze şi alte boli asemenea, anatomie patologică, necropsii şi medicină legală, precum şi corespunzător activităţii specifice din laboratoarele sanitare şi pentru siguranţa alimentelor;
5) condiţii grele de muncă - totalitatea situaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea personalul prevăzut în anexa nr. I, cap. II lit. f)- k) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare.
Mărimea concretă a sporurilor pentru condiţii de muncă a fost stabilită astfel:
- sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare - în cuantum de 10% din salariul de bază,
- sporul pentru condiţii de muncă periculoase - în cuantum de 15% din salariul de bază,
- sporul pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase - în cuantum de 50% din salariul de bază,
- spor pentru condiţii grele de muncă - în cuantum de 75% din salariul de bază,
- sporul pentru condiţii deosebite de muncă reprezentate de izolare - în cuantum de 20% din salariul de bază.
La stabilirea sporurilor, s-au avut în vedere sporurile aplicabile în prezent, pentru a nu afecta echilibrele bugetare. Autorităţile şi instituţiile publice trebuie să acorde sporurile prevăzute în proiect fără ca suma totală a sporurilor, compensaţiilor, primelor si indemnizaţiilor individuale să depăşească 30% din salariul de bază, salariul funcţiei de baza sau indemnizaţia lunară de încadrare, se mai arată în nota de fundamentare
Proiectul mai stabileşte că, în afara concediului de odihnă, salariaţii din administraţia publică care prestează muncă în condiţii de muncă vătămătoare, periculoase, deosebit de periculoase, condiţii grele de muncă sau condiţii deosebite de muncă reprezentate de izolare conform legislaţiei în vigoare, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar de 5 zile lucrătoare, acordat proporţional cu timpul efectiv lucrat. Concediul de odihnă suplimentar nu poate fi acordat în anul calendaristic următor, potrivit rtv.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă
- Incendiu puternic lângă Mănăstirea Voroneț / Update: Există riscul ca focul să se extindă / foto în articol
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol