Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat, în perioada 13-14 mai, al optulea val al studiilor dedicate percepțiilor, atitudinilor și comportamentelor românilor pe durata crizei provocate de pandemia COVID-19. 

Acest studiu a avut ca obiectiv evaluarea impactului stării de urgență asupra vieții românilor.

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 1.027 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,1%
Perioada realizării anchetei: 13 – 14 mai 2020
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

CE LE-A LIPSIT ROMÂNILOR ÎN STAREA DE URGENȚĂ?

Apropierea celor dragi este lucrul cel mai de preț care le-a lipsit românilor în perioada stării de urgență. Pentru un sfert dintre respondenți drepturile și libertățile sunt cele care au lipsit cel mai mult în această perioadă, pentru 13% dintre participanții la studiu au fost călătoriile și vacanțele, iar 1 din 10 români declară că i-a lipsit cel mai mult socializarea.

Apropierea celor dragi a lipsit, în această perioadă, în proporții mai ridicate vârstnicilor, persoanelor cu educație scăzută, celor care locuiesc în mediul rural, dar și votanților PSD, în timp ce lipsa drepturilor și libertăților a fost resimțită mai acut de către bărbați, de persoanele cu vârsta de până în 50 de ani și de cei care locuiesc în regiunea Moldovei sunt cei care spun că le-au lipsit. Călătoriile și vacanțele au lipsit cel mai mult tinerilor între 18 și 35 de ani.

CONSUMUL DE INFORMAȚIE, TELEVIZIUNE ȘI FILME A FOST MAI RIDICAT DECÂT DE OBICEI

În perioada stării de urgență românii au navigat mai mult pe interne decât în perioada anterioară, s-au uitat mai mult la televizor și au vizionat într-o măsură mai mare filme decât într-o perioadă obișnuită. O treime spun că au gătit mai mult decât obișnuiau, o cincime au mâncat mai mult, un procent similar spun că au citit mai mult, iar aproape un sfert declară că au făcut exerciții fizice de întreținere mai mult decât de obicei. Doar 1 din 10 români declară că a fumat, iar 3% că au consumat băuturi alcoolice mai mult decât înainte.

CE PROIECTE AU AVUT ROMÂNII ÎN STAREA DE URGENȚĂ?

Renovarea locuinței este proiectul la care s-au gândit peste jumătate dintre români în perioada stării de urgență, peste o treime s-au gândit să caute ceva de lucru în plus față de activitatea pe care o au deja, aproape un sfert s-au gândit să facă un curs sau o specializare, iar 1 din 5 români a luat în considerare să își facă o asigurare. 16% dintre participanții la studiu au luat în considerare ideea de a-și schimba locul de muncă și tot atâția s-au gândit să și deschidă o afacere. Doar 7% s-au gândit să ia un credit de consum și 5% unul ipotecar.

STAREA DE URGENȚĂ: LECȚII ÎNVĂȚATE

Aproape 1 din 5 români spun că principala lecție învățată pe perioada crizei generată de pandemia de COVID – 19 este importanța igienei. 10% dintre participanții la studiu declară că au conșientizat importanța celor dragi, 9% vorbesc despre importanța sănătății, iar 7% despre importanța respectării indicațiilor autorităților și responsabilitate. Vârstnicii, persoanele din rural și cei cu educație scăzută, alături de votanții PNL, sunt mai optimiști în privința șanselor ca lucrurile să revină la normal până în iunie, în timp ce tinerii între 18 și 35 de ani sunt mai pesimiști cu privire la acest aspect.

PERCEPȚIA PANDEMIEI ȘI A VIRUSULUI

Aproape jumătate dintre români cred că virusul SARS-CoV2 este mai puțin periculos pe cât se crede, în timp ce 1 din 5 români apreciază că este chiar mai periculos. Femeile, vârstnicii, persoanele din Sudul țării, dar și votanții PNL cred, în proporții mai ridicate decât media, că virusul este mai periculos decât se crede, în timp ce persoanele cu vârsta de cel mult 50 de ani, cei cu educație scăzută, care locuiesc în mediul rural, dar și respondenții din Moldova sunt de părere că virusul este mai puțin periculos.

În ceea ce privește gravitatea pandemiei, opinia românilor este împărțită: jumătate cred că autoritățile au exagerat gravitatea pandemiei și o altă jumătate cred contrariul.

Respondenții cu educație scăzută, cei care locuiesc la sat, dar și cei din Moldova și votanții Alianței USR-PLUS tind să fie de părere în proporții mai ridicate cu ideea că autoritățile au exagerat gravitatea pandemiei. De cealaltă parte regăsim în proporții mai ridicate persoanele între 51 și 65 de ani, respondenții cu studii superioare și votanții PNL.

SPECIALIȘTI VS. POLITICIENI

În timp ce 55% dintre români cred că România are specialiști pe care să se bazeze în vremuri de criză, 56% dintre participanții la studiu sunt de părere că politicienii au fost cei care au decis în perioada stării de urgență.

Persoanele peste 51 de ani, cei cu un nivel ridicat de educație, dar și votanții PSD, PNL și cei ai Alianței USR-PLUS cred, în proporții mai crescute decât alte categorii, în existența specialiștilor.

Persoanele între 18 și 50 de ani și votanții PSD sunt cei care cred mai mult decât alții că, în perioada stării de urgență, în țara noastră au decis politicienii.

ACCES LA INFORMAȚII ÎN VREMEA PANDEMIEI

Mai mult de jumătate dintre români cred că mass-media a informat corect publicul din România pe durata crizei generate de pandemia de COVID – 19, în timp ce 4 din 10 români cred contrariul. Femeile, persoanele peste 51 de ani, respondenții care locuiesc în mediul rural, cei din Transilvania și Banat și votanții PNL și PSD sunt cei care cred în corectitudinea informării mass-media, cei mai neîncrezătoare fiind persoanele între 36 și 50 de ani. Jumătate dintre români crede că statul a ascuns informații importante în această criză și același procent că statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la COVID – 19. Bărbații și votanții Alianței USR-PLUS sunt respondenții care cred în proporții mai crescute că statul le-a ascuns informații, iar tinerii între 18 și 35 de ani, cei care locuiesc în Moldova și votanții PSD sunt cei care cred mai mult decât alții în existența unei înțelegeri între stat și presă pentru a trunchia, denatura sau limita informațiile cu privire la COVID – 19.

RECONFIGURAREA RELAȚIEI DINTRE STAT ȘI CETĂȚEAN DUPĂ STAREA DE URGENȚĂ

Întrebați dacă văd statul român drept un partener de încredere după această criză, doar o treime (36%) a răspuns pozitiv, în timp ce 2 treimi (62%) dintre cei chestionați par să își fi pierdut încrederea în stat. Vârstnicii și respondenții cu educație ridicată, votanții PNL și cei ai Alianței USR-PLUS continuă să crediteze cu încredere statul român în proporții mai ridicate decât alții.

ROMÂNII SUNT FAVORABILI TESTĂRII, DAR MAI REȚINUȚI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE VACCINAREA ÎMPOTRIVA COVID - 19

6 din 10 români declară că ar fi dispuși să se testeze pentru a primi un "pașaport de imunitate" la COVID – 19. Mai reticenți la testare decât media sunt respondenții cu educație scăzută, cei care locuiesc în mediul rural și cei din Moldova.

Peste 4 din 10 români ar fi dispuși să se vaccineze împotriva COVID – 19 odată ce ar exista un vaccin omologat, dar 33% spun că nu s-ar vaccina sub nicio formă. Pro-vaccinare sunt, în proporții mai ridicate, bărbații, persoanele peste 51 de ani, cei care locuiesc în orașe, cei din Transilvania și Banat, votanții PSD și cei ai Alianței USR-PLUS. Cei mai reticenți privind vaccinarea împotriva COVID – 19 sunt respondenții tineri și cu vârsta de cel mult 50 de ani.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News