În 26 februarie 2020, România a declarat înregistrat primul caz confirmat de COVID-19 – în comuna Prigoria (județul Gorj). Cazul a fost analizat în ședința din 27 februarie 2020 a grupului de suport tehnico-științific constituit la nivelul Guvernului, toate activitățile publice din comună au fost suspendate, școlile și grădinițele au fost închise. Un an mai târziu, România înregistrează 791.971 de cazuri pozitive de COVID-19 și 20.167 de decese.

„Din 10 martie 2020 IRES a început să evalueze, în mod constant, percepţiile românilor cu privire la ceea ce avea să devină curând pandemia de COVID-19, iar de la acel moment și până în prezent au fost realizate 17 studii care au focusat modul în care viața românilor a fost afectată, sub diferite aspecte, de contextul pandemic.”, arată IRES.

La 1 an de la debutul bolii în România, IRES transmite că „am dorit să evaluăm impactul pandemiei asupra stării psiho-emoționale și sociale a românilor, asupra bunăstării lor și să identificăm nivelul până la care coabitarea cu virusul a modificat viața cotidiană. 

Sondajul ne arată că pandemia a avut un impact semnificativ asupra stării psiho-emoționale a românilor, dar și asupra sănătății lor; vedem că un român din 10 a traversat, în ultima săptămână, stări de anxietate, 14% nu reușesc să își țină sub control îngrijorările, iar femeile, persoanele cu educație scăzută și cele care locuiesc în mediul rural au consultat medicul specialist, în primul an pandemic, mult mai puțin decât o făceau în perioada de dinainte.

Iar dacă aproape jumătate dintre români sunt de părere că pandemia a generat schimbări negative în viața lor, 16% găsesc și părți pozitive, iar mai mult de jumătate recunosc că au învățat lucruri în ultimul an pandemic, lucruri despre care cred că nu le-ar fi învățat în alt context.”

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.115 indivizi de 18 ani și peste. Eșantionul este simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România și are o eroare maximă tolerată de ± 2,9%. Sondajul a fost realizat între 12-15 februarie 2021, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Rezultatele sondajului 

CE SCHIMBĂRI A ADUS PANDEMIA ÎN VIAȚA ROMÂNILOR?

Pentru 16% dintre români pandemia de COVID-19 a generat schimbări pozitive, în timp ce aproape jumătate (48%) spun că pandemia a provocat schimbări negative în viața lor. Schimbările pozitive au fost percepute în proporții mai crescute de către bărbați, de către tineri și de către intervievații cu studii superioare, în timp ce schimbările în rău sunt mai răspândite în rândul respondenților între 18 și 50 de ani, a celor cu studii superioare și a intervievaților din Moldova. 

CE IMPACT A AVUT PANDEMIA ASUPRA RELAȚIEI CU CEILALȚI ȘI ASUPRA SOCIALIZĂRII?

Pe fondul restricțiilor și a distanțării sociale, nevoia de socializare a fost puternic afectată în primul an pandemic: peste jumătate dintre români (54%) au simțit mai mult nevoia de a contacta pe cineva drag, iar 43% au simțit nevoia să stea de vorbă cu cineva drag. Aproape trei sferturi (71%) dintre participanții la sondaj au spus că în această perioadă s-au întâlnit mult mai puțin cu prietenii. Analizele arată că nevoia de contact este prezentă în proporții mai crescute la femei, în rândul tinerilor și a persoanelor de până în 50 de ani, la respondenții cu educație scăzută, dar și la cei cu educație ridicată ori în rândul celor care locuiesc la orașe și în Moldova.

Lipsa interacțiunii față în față cu prietenii a fost mai accentuată în rândul vârstnicilor, a persoanelor cu studii superioare și peste, a celor din mediul urban și care locuiesc în regiunea Moldova. Aproape 1 din 5 români s-a simțit, în această perioadă, mai singur decât de obicei. Femeile și vârstnicii sunt categoriile în rândul cărora sentimentul singurătății a fost mai puternic. Pe de altă parte, limitarea libertății de mișcare a făcut ca peste o treime dintre români (36%) să spună că, în această perioadă, au petrecut mai mult timp decât înainte discutând cu membri ai familiei, iar un procent similar (31%) că s-au jucat mai mult cu copiii. Dacă pe mai bine de un sfert (27%) dintre participanții la studiu pandemia i-a făcut să se gândească mai puțin la un divorț, pe 7% i-a determinat să se gândească mai mult la căsătorie. 

CE IMPACT A AVUT PANDEMIA ASUPRA STĂRII PSIHO-EMOȚIONALE A ROMÂNILOR?

Pandemia de COVID-19 a venit însoțită de lipsă de predictibilitate, de o avalanșă de informații, de multe ori contradictorii și de impunerea unor restricții cu care o parte dintre indivizi nu s-au confruntat niciodată, pe parcursul vieții lor, motiv pentru care, în toată această perioadă, oamenii au experimentat, în primul an pandemic, stări de frică, anxietate sau stres.  

Pandemia i-a făcut pe mai mult de jumătate dintre români (55%) să aprecieze mai mult lucrurile pe care le au, iar pe 4 din 10 i-a făcut să se gândească mai mult la sensul vieții. Un sfert au traversat mai mult decât înainte de pandemie stări de tristețe sau de depresie, iar 16% s-au gândit mai mult la moarte. 4 din 10 români s-au rugat mai mult decât înainte de pandemie.Mai mult de un sfert (28%) dintre cei intervievați au fost cuprinși de regretul că nu au făcut ceva.

Pandemia i-a făcut pe 27% dintre români să fie mai optimiști decât înainte de pandemie, iar pe 23% să își facă planuri de viitor într-o măsură mai mare decât înainte. Impactul COVID-19 asupra stării psiho-emoționale a românilor este încă semnificativ. Potrivit sondajului, 1 din 10 români a trecut în ultimele 7 zile, aproape zilnic prin stări de anxietate, 13% s-au simțit triști ori lipsiți de speranță, 14% nu și-au putut controla îngrijorările, iar 14% au simțit că nu mai au interes sau plăcere pentru a face ceva, mai arată IRES într-un comunicat. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News