Somnul profund: Arma secretă împotriva demenței?

Somnul profund, cunoscut și sub numele de somnul lent, reprezintă o etapă crucială a ciclului de somn uman de 90 de minute. Durând aproximativ 20-40 de minute, această etapă se remarcă prin odihnă profundă, cu o scădere semnificativă a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, precum și o activitate cerebrală lentă, potrivit Science Alert.

Rolul esențial al somnului profund se manifestă în multiple aspecte ale sănătății noastre. Pe lângă consolidarea memoriei, somnul profund stimulează sistemul imunitar, întărește mușchii și oasele și pregătește creierul pentru a absorbi mai multe informații. Studiile recente au demonstrat chiar o corelație pozitivă între somnul profund și performanțele la testele de memorie în cazul pacienților cu modificări cerebrale asociate Alzheimerului.

Mecanismele prin care somnul profund protejează împotriva demenței nu sunt complet elucidate. Cu toate acestea, cercetătorii susțin că somnul profund joacă un rol crucial în eliminarea reziduurilor metabolice din creier, prevenind acumularea proteinelor asociate cu boala Alzheimer.

Studiul realizat de echipa lui Matthew Pase, neurocercetător la Universitatea Monash, a analizat datele a 346 de participanți la Framington Heart Study. Participanții au efectuat două studii de somn nocturne între 1995 și 1998 și între 2001 și 2003, având o vârstă medie de peste 60 de ani în 2020. Comparând rezultatele din cele două studii, cercetătorii au putut monitoriza evoluția somnului profund și a riscului de demență pe o perioadă de 17 ani.

Rezultatele au indicat o scădere treptată a somnului profund odată cu vârsta, cu o pierdere semnificativă în intervalul 75-80 de ani. Analiza a evidențiat o legătură clară între scăderea anuală a somnului profund cu 1% și un risc mai crescut cu 27% de a dezvolta demență. Riscul a crescut la 32% în cazul bolii Alzheimer.

Studiul Framington Heart Study a inclus o serie de măsurători suplimentare de sănătate, cum ar fi pierderea volumului hipocampului (un indicator precoce al Alzheimerului) și factori de risc pentru boli cardiovasculare. Rezultatele au arătat o asociere între nivelurile scăzute de somn profund și un risc crescut de boli cardiovasculare.

Deși studiul nu demonstrează o relație de cauzalitate directă între lipsa somnului profund și demență, descoperirile sugerează că somnul profund poate fi un factor de risc modificabil pentru această afecțiune neurodegenerativă. Autorii studiului subliniază necesitatea unor cercetări ulterioare pentru a înțelege pe deplin mecanismele implicate și a identifica strategii eficiente de prevenție.

Între timp, prioritizarea unui somn suficient și de calitate reprezintă o măsură esențială pentru menținerea sănătății cognitive și reducerea riscului de demență. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase de somn, cum ar fi stabilirea unui program regulat de somn și crearea unui mediu relaxant pentru somn pot contribui semnificativ la îmbunătățirea calității somnului profund și la protejarea funcțiilor cognitive pe termen lung.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News