În contextul în care cerealele Ucrainei sunt blocate și exporturile Rusiei oprite, țările care depindeau de aceste mărfuri s-au reorientat către România.

"Este o oportunitate pentru noi″⁣, spune ministrul agriculturii, care dă asigurări, că avem suficiente rezerve, și doar surplusul, merge la export.

Cu o producție record, de peste 11 milioane de tone de grâu anul trecut, România a devenit furnizor pentru țările cu deficit de grâne.

În ultimele două săptămâni România a exportat aproape 180 de mii de tone de grâu și a devenit astfel principalul exportator la nivelul Uniunii Europene., comporativ cu anul trecut,când în aceeași perioadă fluctuam între locul 5 și 7 în rândul țărilor exportatoare de grâu. Adică aproape de trei ori mai puțin, potrivit Știrile ProTv.

În ciuda preocupării românilor în ce privește frica acestora  ca pe fondul conflictului ruso-ucrainean, prețul la cereale ar putea crește în viitor, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii asigura că: ″Avem consumul intern asigurat, iar surplusul poate merge către aprovizionarea altor state”.

În primele două săptămâni de la începutul războiului România a fost și cel mai mare exportator de soia și ulei de floarea soarelui.

UE impune ca 4% din suprafaţa agricolă să rămână necultivată

O altă preocupare este livrată de către U.E care în mod surprinzător, mai ales în condițiile actuale create de războiul ce se duce la poarta Europei, impune statelor membre UE ca de la 1 ianuarie 2023, să lase 4% din suprafaţa agricolă necultivată, astfel încât să apară elemente de biodiversitate şi de peisaj.

Ministrul agriculturii a intervenit, cerând reconsiderarea imediată a acestei impuneri

"Uniunea Europeană impune României şi statelor-membre ca din viitorul program, de la 1 ianuarie 2023, să lase 4% din suprafaţa agricolă necultivată, astfel încât să apară elemente de biodiversitate şi de peisaj. Încă din decembrie, de la primul Consiliul de miniştri la care am participat, am solicitat Uniunii Europene şi Comisiei Europene să-şi reconsidere poziţia, pentru că situaţia globală în care ne aflam la momentul respectiv şi mai ales, iată, în aceste momente nu cred că mai impune aceste obiective ambiţioase de mediu fără să se ţină cont de specificitatea fiecărui stat-membru", a declarat ministrul agriculturi.

4% ar însemna 300.000 de hectare de teren agricol necultivat in numele bio-diversității

"Să laşi 4% din suprafaţa agricolă a unei ţări cum este România, cu 9,4 milioane de hectare de teren arabil, ar însemna aproape 300.000 de hectare necultivate. Nu cred că îşi permite nimeni la nivel european, la nivel global, să lase o astfel de suprafaţă neproductivă, mai ales a unei ţări cum este România, cu un sol atât de fertil", a afirmat Chesnoiu, după şedinţa de Guvern de miercuri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News