Conform procedurilor din cadrul PNRR, Componenta 12 – Sănătate, Ministerul Sănătății a selectat 200 de centre comunitare integrate care vor beneficia de finanțare nerambursabilă. Aceste obiective de investiții vor include construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea centrelor comunitare integrate.

O listă de rezervă include alte 100 de obiective similare care vor fi finanțate, în cazul în care nu va fi atins plafonul de buget al programului. Până la data de 15 decembrie 2022 pot fi depuse cererile de finanțare, urmând ca până la 30 decembrie a.c. să fie semnate contractele cu beneficiarii.

Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila s-a întâlnit ieri, 2 noiembrie 2022, cu primarii unor comune din județul Botoșani: Ioan Butnaru (Comuna Hilișeu-Horia), Aurel Ștefan (Vorona), Varvaruc Valerian (Corni), Claudiu Ilaș (Dângeni), Daniel Claudiu Chelariu (Mihălășeni), Ioan Galiț (Mitoc) și Marcel Marcu (Lunca), pentru a găsi cele mai bune soluții pentru implementarea rapidă a acestor proiecte.

În aceste localități există mai multe cabinete de medicină de familie care s-au înscris în programul de reabilitare și dotare a acestui tip de investiții. Din delegație au făcut parte și parlamentarii PSD Botoșani: Alexandra Hutu, Trufin Lucian și Dan Constantin Șlincu. 

Centrele comunitare integrate au ca scop sporirea accesului la asistență medicală de calitate pentru populație și, în special, pentru grupurile vulnerabile, pentru că acestea reunesc toate serviciile medicale într-un singur loc. Investiția pentru centrele comunitare integrate are un buget total de 40.200.000 euro iar pentru medicina de familie, 180.000.000 de euro.

Vezi și:

Renovare spitale. Rafila: Bacteriile nu intră în pereți. Nu contează că e clădirea veche dacă reabilitarea e făcută corect

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a vorbit despre reabilitarea spitalelor. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirmă că reabilitarea spitalelor este posibilă şi dacă se află în clădiri vechi, cu condiţia să fie făcută corect, deoarece bacteriile nu intră în pereţi, problemele fiind la instalaţiile sanitare, care de obicei adăpostesc aceste microorganisme, şi la faptul că unităţile sanitare din România nu au saloane cu un pat, unde riscul de infecţie scade.

"Eu sunt microbiolog, (...) chiar vorbesc în cunoştinţă de cauză. Am auzit tot felul de chestiuni că bacteriile intră până la cinci centimetri adâncime în perete, că altele intră până la zece centimetri adâncime, tot felul de chestiuni de genul ăsta care nu au legătură cu realitatea. Bacteriile nu intră în pereţi. Dacă faci o reabilitare corectă, inclusiv cu înlăturarea, să spunem, unui strat de zidărie sau de tencuială şi se pun materiale care sunt continue şi care de cele mai multe ori au soluţii (...) bactericide, e perfect. Nu contează că e clădire veche", a declarat Rafila, sâmbătă, la Digi 24.

El a precizat că România nu are saloane cu un pat, iar acestea scad foarte mult riscul unei infecţii.

"Ceea ce ne provoacă nouă însă probleme nu este legat numai de vechimea clădirii. Problema pericolului este în zona instalaţiilor sanitare, care au două carenţe. Sunt foarte vechi şi instalaţiile sanitare sunt locul în care se găzduiesc şi se distrug foarte greu bacteriile pentru că sunt foarte greu de abordat din punct de vedere al unei substanţe dezinfectante, de exemplu. Şi acolo chiar trebuie schimbate instalaţiile sanitare, trebuie schimbate în totalitate. Asta este o problemă. Cea de-a doua problemă este faptul că noi nu avem saloane cu un pat. Una dintre statisticile pe care le publică Centrul European de Control al Bolilor se referă la saloanele cu un pat sau saloane cu un pat în secţiile de terapie intensivă. Aceste saloane, care permit îngrijirea individuală, scad foarte mult riscul de infecţii", a adăugat ministrul. Citește mai multe AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News