Semnal de alarmă cu peştele din Dunăre. Prof.univ.dr.ing. Lucian Georgescu: Mercurul din părul celor testaţi, de zece ori mai mare decât normalul
Autor: Andreea Ditcov | Publicat pe: 23 noi 2022, 14:26
WhatsApp
Sursă foto: Pexels (cottonbro)
Sursă foto: Pexels (cottonbro)
Consumul peștelui de captură pe termen lung ar putea fi dăunător sănătății noastre, din cauza acumulării de metale grele. 

Peștele din Dunăre nu este cu mult mai sănătos decât peștele marin, cunoscut pentru cantitățile mari de metale grele pe care le conține, arată rezultatele obținute de cercetătorii de la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați. Sănătatea celor care consumă produse de pescărie, mai ales cele de captură, poate fi pusă în pericol pe termen lung, substanțele nocive fiind cauza unor afecțiuni oncologice sau neurologice. 

”Am mulți prieteni pescari. Ce vorbiți dumneavoastră aici, că ne speriați. Cel puțin am înțeles că aveți niște restaurante excepționale la Galați”, a spus Bogdan Chirieac, gazda interviului. 

”Vă invităm! Este al cincilea oraș din Europa ca diversitate și raport calitate-preț în rândul restaurantelor”, a adăugat prof. univ. dr. Lucian Georgescu, rectorul Universității ”Dunărea de Jos”, din Galați. 

”Vă vine să credeți, al cincilea oraș din Europa la restaurante este Galațiul. Înțeleg că și prețurile sunt bune”, a afirmat Chirieac.

”Raportul calitate-preț este foarte bun, vă invităm!”, a spus rectorul Universității. 

”Tot am zis că vin din primăvară și nu am ajuns. Nu ar fi rău deloc. Deci ce îmi spuneți, că la restaurant ne recomandă așa: ”domnule, avem pește de captură, crap de Dunăre”. Nu vă luați de mine, că nu sunt pescar. Crapul trăiește și în Dunăre, nu?”, a întrebat Chirieac. 

”Da, trăiește”, a confirmat rectorul Georgescu. 

Peștele autohton, din Dunăre, o sursă sigură de mercur și metale grele. Cât de bun este peștele de crescătorie

””Am un crap de Dunăre bun, vi-l fac saramură, cu mămăliguță, peștele nu e de crescătorie”. Dumneavoastră veniți și îmi stricați feng-shuiul acum, că nu prea mai mănânc carne, dar pește mai mănânc și ca mine sunt mulți, și îmi spuneți că peștele din Dunăre are și microplastice, are și metale grele”, a afirmat Chirieac. 

”Are și metale grele, în special mercur”, a confirmat Georgescu. 

”Povestiți-ne cum”, a spus Chirieac. 

”Vorbesc de Dunărea care ajunge la noi în România. Nu la noi în Galați, ci la noi în România. Dunărea adună din amonte, din multe țări, toate mizeriile și revin la ideea mea precedentă, când o să putem circula cu nava și o să putem face măsurători, atunci o să putem pune pe masă rezultatele și o să putem determina și originea poluării. Toată mizeria este pe Dunăre. Apa din Dunăre nu este filtrată deloc. Peștii trec prin bronhii cantități imense de apă, ca să scoată oxigenul, deci tot ce este poluant rămâne în organismul lor. La ora actuală, pe determinările pe care le-am făcut pe mai mult de 30 de specii de pești, cea mai mare parte pești de Dunăre, care sunt și în crescătorii și o parte pești de import. Cea mai mare concentrație de metale grele, cadmiu, nichel, mercur, arsen, este un nemetal arsenul dar intră în categoria asta, de poluanți foarte toxici, acestea se găsesc în fructele de mare și pești care sunt pescuiți fie în Dunăre, fie în Marea Neagră. Peștii de crescătorie, pentru că apa trece prin niște sisteme de filtrare inclusiv biologice, la intrarea în crescătorie, apa de acolo este filtrată. Asta duce la reducerea poluanților, deci la reducerea cantității pe care peștii o rețin în toate cazurile și speciile pe care le-am întâlnit”, a explicat rectorul Lucian Georgescu. 

”Spuneți că peștele de crescătorie e mai sănătos decât peștele de Dunăre?”, a întrebat Chirieac. 

”Vorbesc din punctul de vedere al metalelor grele”, a răspuns Georgescu. 

Cum ne afectează sănătatea metalele grele ingerate? Concentrație ”de zece ori mai mare decât limita normală”

”Domnule doctor, care este problema cu metalele grele. Ce îți fac acestea?”, a întrebat gazda emisiunii. 

”Problema metalelor grele în organismele acvatice, dar mai ales în organismele noastre, ale tuturor, este că acestea se acumulează în timp, ele nu intră în contact și nu le eliminăm în mod natural. Acumularea metalelor se face în timp, iar dacă acest lucru îl facem din copilărie, vorbim de mai multe afecțiuni. În primul rând copiii nu se mai pot dezvolta normal, au întârzieri de dezvoltare neurologică, probleme psihiatrice chiar din copilărie. Mercurul, pentru că este cel mai cunoscut, dizolvat în apă devine un compus care se numește metil mercur și este ușor de trecut din pește, din fructele de mare în mod special pe care le mâncăm cu toții cu mare savoare, în organismul uman se acumulează, iar afecțiunile pe care le determină mercurul, dar și celelalte metale grele, sunt din nefericire, de foarte multe ori, foarte greu de tratat. Aș putea să enumăr de la cancer, despre care toată lumea discută în zilele noastre, în mai multe forme, a tubului digestiv, hepatic, pulmonar, la afecțiuni cardiace, afecțiuni neurologice, toate sunt foarte frecvent întâlnite și din nefericire, repet, aceste metale grele se acumulează în organismul uman, iar efectele se văd în timp”, a explicat medicul Alexandru Nechifor, prorectorul Universității ”Dunărea de Jos” din Galați. 

”Cei mai mari oncologi din această țară ne spun că avem o recrudescență fără precedent în România a cancerelor. Lucrul ăsta s-ar putea datora și faptului că cel puțin o anumită categorie mănâncă mai mult pește și mai ales fructe de mare?”, a întrebat Bogdan Chirieac. 

”Recomandarea nu este una rea în teorie, să consumăm cât mai des pește și fructe de mare, dar trebuie să fim foarte atenți la calitatea acestor produse pentru că peștele, în special cel marin, dar iată că și cel din râurile pe care le avem în această țară, conform cercetărilor făcute la Universitate, este contaminat cu aceste metale grele, iar aceste metale grele se acumulează în organismul uman și afecțiunile oncologice se datorează probabil, în mod frecvent și datorită acestor acumulări de metale grele”, a mai spus medicul Nechifor. 

Să vă spun asta cu metalele grele, cu Mercurul în mod special. Am început deja să lucrăm și pe acumularea din țesutul uman pe ce putem noi să facem. Noi putem testa acum nivelul de Mercur din păr, asta este simplu, se ia o șuviță, iar acumularea cea mai mare este pe țesut static. Am avut 20 de oameni pe care i-am testat, iar dintre aceștia, trei mănâncă numai pește de o bună bucată de vreme, de la un an la cinci ani. Mercurul din părul celor care mănâncă numai pește este de zece ori mai mare decât limita normală. Toți au mers la clinici, au făcut analize de sânge, pentru că noi testăm doar părul, atât, nu și lichidele biologice. Aceștia au mai făcut analize, dar nu au testat mercurul. Au făcut analize pe lichide biologice, în laboratoare foarte bune, și au descoperit că au concentrații mult peste limita normală”, a explicar Georgescu. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?