Luni, mii de oameni s-au adunat în centrul Belgradului pentru a marca 26 de ani de la bombardamentele NATO din 1999 și pentru a protesta împotriva dezvoltării unui complex de lux de către firma Affinity Partners, înființată de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump. Protestul a fost convocat de studenții de la Universitatea de Stat din Belgrad și s-a desfășurat în fața fostului sediu al armatei, acum închiriat firmei de investiții.

Acest protest a fost cu atât mai simbolic, având loc chiar în ziua în care se comemora o pagină tragică din istoria Serbiei, conform Reuters. În urmă cu 26 de ani, bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, care includea Serbia și Muntenegru, au lăsat urme adânci în memoria colectivă a țării.

Clădirile bombardate, care acum fac obiectul unui proiect de lux, sunt văzute de mulți ca un simbol al suferinței și al agresiunii externe. Oamenii de la protest consideră că aceste construcții ar trebui să rămână intacte ca un monument cultural și istoric, nu să fie transformate într-o afacere profitabilă.

 

Jared Kushner și controversatul proiect imobiliar

Clădirile avariate în timpul bombardamentelor din 1999 au fost proiectate de arhitectul sârb Nikola Dobrovic și ridicate între 1957 și 1965. Designul lor a fost inspirat de canionul râului Sutjeska din Bosnia, un loc simbolic din al Doilea Război Mondial. În prezent, clădirile sunt locul în care firma lui Kushner, Affinity Partners, intenționează să dezvolte un complex de lux, ceea ce a stârnit revolta localnicilor.

„Este o insultă pentru victimele bombardamentelor ca aceste clădiri să fie date pentru profit, în loc să rămână ca mărturie a unei tragedii naționale”, a declarat Ognjen Pjevac, un student de 20 de ani care a participat la protest.

 

Proteste mai largi și nemulțumiri sociale în Serbia

Protestele nu au fost doar o reacție la proiectul lui Kushner. În ultimele luni, Serbia a fost scena unor manifestații antiguvernamentale extinse, generate de nemulțumirile legate de corupție și de gestionarea dezastruoasă a unor situații de criză. Unul dintre cele mai recente evenimente care au alimentat aceste nemulțumiri a fost prăbușirea acoperișului unei gări din Belgrad, incident care a dus la moartea a 16 persoane și a amplificat acuzațiile de corupție și neglijență guvernamentală.

Protestele s-au transformat într-o mișcare de amploare, atrăgând nu doar studenți și profesori, ci și fermieri și alte grupuri sociale, toate unite de dorința de a cere demisia președintelui Aleksandar Vucic și de a solicita un guvern mai responsabil. De asemenea, aceste manifestații au marcat și un apel pentru mai multă transparență și pentru schimbări în modul în care sunt gestionate resursele publice.

 

Un simbol al rezistenței și al dorinței de schimbare

„Clădirile ar fi trebuit să rămână ca monument cultural protejat”, a afirmat Predrag Janjic, un alt protestatar, subliniind importanța păstrării acestora ca simboluri ale unei istorii recente dureroase. Aceste cuvinte reflectă sentimentul de revoltă și de dorință de a proteja memoria colectivă a unei națiuni care încă poartă amintirea bombelor și a suferinței din trecut.

Protestul de luni a fost un moment semnificativ în continuarea unui val de nemulțumiri sociale și politice din Serbia, iar cerințele manifestanților sunt clare: respect pentru istorie, transparență în administrație și o guvernare care să pună mai presus interesele cetățenilor decât pe cele ale investitorilor străini.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News