La Congresul Extraordinar al Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat care a avut loc sâmbătă, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în prezenţa preşedintelui de onoare Ion Diaconescu şi a surorilor preşedintelui moral al României Corneliu Coposu, a fost aleasă noua conducere a partidului formată din fostul prim-ministru Victor Ciorbea – preşedinte, Andrei Dimitriu - prim-vicepreşedinte, Gheorghe Ciuhandu - preşedintele CNC, Mihai Grigoriu - secretar general, precum şi numeroşi vicepreşedinţi printre care Sorin Ilieşiu, membru de onoare al Asociaţiei 21 Decembrie 1989.

„Am devenit membru al PNŢCD fiind convins că numai acest partid va putea decomuniza cu adevărat societatea românească, aşa cum am cerut în Proclamaţia pentru România (din aprilie 2005) şi în apelurile mele din 2005 şi din 2006 pentru condamnarea comunismului ca ilegitim şi criminal. În cele din urmă, şeful statului a răspuns favorabil, raportul de condamnare este edificator, dar de cinci ani încoace condamnarea comunismului aşteaptă să devină o realitate vie, a declarat Sorin Ilieșu.

Acum zece ani am realizat filmul, pe care tocmai l-aţi văzut, despre istoria Partidul Naţional Ţărănesc, cu gândul că va cataliza renaşterea PNŢCD. N-a fost să fie! PNŢCD a mers din rău în mai rău pentru că forţe malefice ale Securităţii l-au măcinat din interior. Pentru ca partidul să renască, trebuie să învingem împreună aceste forţe! România are nevoie ca de aer de PNŢCD. (aplauze insistente) Locul PNŢCD este în Guvernul României, în Parlamentul României, în Parlamentul European. Sunt sigur că PNŢCD va guverna din nou România. Dar numai şi numai dacă va şti să spună lucrurilor pe nume, cu curaj şi în mod credibil.

Citește și:

Victor Ciorbea, ales preşedinte al PNŢCD în cadrul congresului extraordinar

Pentru decomunizarea şi reformarea morală a României, vă propun să fiţi de acord ca PNŢCD să acţioneze prioritar pentru următoarele obiective ale societăţii civile care sunt în deplin consens cu principiile PNŢCD:

1). Finalizarea cercetărilor Justiţiei pentru aflarea adevărului despre genocidul din decembrie 1989 şi fratricidul din iunie 1990. (aplauze)

2). Adoptarea de către Parlament şi Guvern a tuturor legilor şi măsurilor pentru decomunizarea României, recomandate de Raportul – al cărui coautor am fost - pentru condamnarea regimului comunist ca ilegitim şi criminal, începând cu Legea lustraţiei. (aplauze)

3). Condamnarea Pactului Stalin-Hitler, respectiv Molotov-Ribbentrop, şi a consecinţelor lui ca ilegitime şi criminale. Reintegrarea în România, în cadrul Uniunii Europene şi cu acordul forurilor competente internaţionale, a teritoriului românesc ocupat prin forţa armată de Uniunea Sovietică: Basarabia, Nordul Bucovinei, ţinutul Herţei şi Insula Şerpilor (aplauze); această reintegrare trebuie făcută în acelaşi spirit cu reunificarea Germaniei din 1990. Despăgubirea morală şi materială a României faţă de crimele, fărădelegile şi abuzurile comise de Uniunea Sovietică împotriva României şi a cetăţenilor ei, nivelul şi modalităţile de despăgubire urmând a fi stabilite de o comisie recunoscută de foruri competente internaţionale.

4). Radicalizarea luptei împotriva corupţiei. Cercetarea prin justiţie a modului în care s-a reconsolidat oligarhia securisto-comunistă în România. Verificarea corectitudinii privatizărilor făcute de această oligarhie care a acaparat fraudulos puterea economică în România. (aplauze)

5). Predarea de către SRI şi SIE către CNSAS, în primul trimestru al anului 2010, a celor 97.000 de dosare considerate abuziv “de siguranţă naţională”. (aplauze)

6). Adoptarea unor declaraţii oficiale de către Ungaria şi de către reprezentanţii minorităţii maghiare din România: (a) de regret şi de dezavuare a masacrelor bestiale antiromâneşti înfăptuite în Transilvania în 1940-1944 de autorităţi maghiare horthyste cu implicarea unei părţi a populaţiei maghiare din Transilvania, (b) de coexistenţă în spiritul respectării legitimităţii, legalităţii, antişovinsmului, antixenofobiei, (c) de dezavuare a contestării legitimităţii Tratatelor de pace semnate de Ungaria la Trianon în 1920 şi la Paris în 1947, precum şi a legitimităţii consecinţelor lor, (d) de dezavuare a acţiunilor cu conotaţie iredentistă şi revizionistă ale respectivilor lideri şi organizaţii, având ca posibil scop destrămarea teritorială a României după modelul Dictatului de la Viena din 1940 instrumentat de Hitler, Mussolini şi Horthy, sau după alte modele, (e) de angajare pentru prevenirea eficientă şi responsabilă a oricăror forme de violenţă interetnică care ar putea reedita masacrele săvârşite acum 70 de ani în Transilvania nordică. (aplauze)

Ar putea fi cineva din această sală împotriva acestor obiective ale societăţii civile care sunt în deplin consens cu principiile PNŢCD? (aplauze insistente) Vă mulţumesc. Doamne ajută!”, a conchis liderul Asociației 21 Decembrie 1989.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News