Activistele mișcării Femen au protestat la Vatican, cu puțin timp înaintea începerii conclavului de alegere a Papei. Ele s-au dezbrăcat în public, acuzând Biserica Catolică de toleranță față de prelații care abuzează minori.

Unii specialiști în comunicare consideră că acțiunea va avea efect de bumerang, se va întoarce împotriva feministelor. Există chiar scenarii care susțin că astfel de acțiuni duc în derizoriu ideile promovate. Mai mult, ele folosesc chiar celor contestați, pentru că îi descurajează pe adevărații protestatari. Feministele, de cealaltă parte, susțin că gestul este unul extrem de curajos, iar strategia prin care se transmite mesajul funcționează.

Riscul: un efect de bumerang

 Antonie Momoc, expert în comunicare politică, crede că protestele FEMEN aveau sens în Rusia sau în alte țări nedemocratice, unde presa e controlată și mesajele de protest sunt cenzurate. Astfel, se putea miza măcar pe interesul presei străine, captat într-o manieră inedită. ”Într-o țară liberă, ca Italia, efectul ar putea fi de bumerang, aducând în derizoriu ideile exprimate. Dezinhibarea este privită ca imorală și nu poți lupta împotriva imoralității Bisericii folosind metode sancționate de morala publică”, susține Momoc.

Mass media s-a limitat să le prezinte sânii

Oana Băluță, lector la Universitatea București și specialistă în studii de gen, spune că mișcarea Femen este extrem de curajoasă. ”Fiecare grup feminist dezvoltă propriile strategii. Ele au ales să-și folosească trupul ca obiect de protest, ca un scut, nu ca un obiect sexual, cum îl vede o parte a mass media sau publicitarii. Se știe că un trup atrage și ele au ales să își arate trupul pentru a transmite un mesaj de protest. Câți activiști au avut curaj să conteste sistemul politic, religios și economic  cum au făcut-o ele când au atacat regimul lui Putin, FMI sau Biserica? E vina presei că nu a reușit să ducă dezbaterea spre teme de profunzime, s-a limitat să le prezinte trupul, să le prezinte sânii. Presa trebuia să încadreze adecvat tipul de protest la care ele au recurs, într-o societate puternic cenzurată, fie politic, fie economic. Corpul nu mai este obiect de consum, așa cum vrea presa, ci instrument de luptă”, susține Oana Băluță.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News