Scorbutul, o boală mortală cauzată de carența severă a vitaminei C, își face reapariția în forță în Statele Unite ale Americanii, stârnind îngrijorare în rândul experților în sănătate publică. 

Scorbutul este o boală pe care mulți o considerau dispărută. Dar nu este deloc așa. Potrivit mai multor surse oficiale, scorbutul este din nou diagnosticat în SUA. 

„Am depistat primul caz acum 5-6 ani. Este vorba despre un caz impresionant, persoana respectivă se hrănea doar cu brânză și pâine”, a explicat dr. Churchill pentru site-ul Science Alert. „De atunci am mai diagnosticat încă 20-30 de cazuri de scorbut”, a precizat medicul. 

Dacă în trecut scorbutul era frecvent întâlnit în rândul marinarilor, care nu beneficiau de fructe și legume în lungile lor călătorii pe mare, iată că această boală este încă prezentă fiind asociată cu malnutriția și carența severă de vitamina C. 

La originea acestea reapariții îngrijorătoare se află sărăcia în cadrul anumitor categorii ale populației și malnutriția din cauza unor alegeri alimentare greșite. „Numeroase persoane cu dificultăți financiare tind să opteze pentru alimente dezechilibrate. Cei care au probleme cu banii cumpără de obicei alimente sățioase, în defavoarea fructelor și legumelor”, menționează dr. Churchill. 

Cazuri de scorbut au fost înregistrate și în Franța. Conform unui raport publicat în 2015 de Spitalul universitar din Limoges, din 63 de pacienți cu carențe grave de vitamina C, 10 au fost diagnosticați cu scorbut.

Ce este scorbutul?

Scorbutul este o boală mortală, cu simptome impresionante: hemoragii (ale pielii, mucoaselor, mușchilor și articulațiilor), dureri de oase, desprinderea gingiilor de pe dinți și hemoragii gingivale, pierderea părului, slăbirea sistemului imunitar, oboseală intensă.

Vitamina C, necesară sintezei colagenului în țesuturi, nu poate fi produsă de organismul uman și trebuie procurată din alimentație. Principalele surse de vitamina C sunt fructele și legumele proaspete, unele plante medicinale cum sunt măceșele și cătina. 

În vremuri în care călătoriile pe mări durau luni în şir, fără posibilitatea aprovizionării, personalul navelor trăia alimentându-se preponderent cu produse pe bază de cereale şi carne sărată şi afumată, ceea ce explică de ce navigatorii erau principalele victime ale scorbutului. Posibilităţi de a păstra alimente proaspete nu prea existau, puţinele fructe şi legume îmbarcate se epuizau rapid; odată ce se se trecea la alimentaţia pe bază de pesmeţi şi pastramă, cantitatea de vitamina C din organism scădea rapid, fără posibilitatea înlocuirii ei, iar simptomele scorbutului îşi făceau apariţia.

O stare de slăbiciune, de oboseală, o letargie de neînvins puneau stăpânire pe marinari; gingiile li se umflau şi începeau să sângereze, corpul li se acoperea de pete vineţii. Pe măsură ce boala avansa, le cădeau dinţii, le apăreau răni ce se infectau şi supurau, febra îi măcina, durerile le zdrobeau corpul, mintea li se înceţoşa, bolnavii deveneau incapabili să se mai mişte şi, în cele din urmă, după câteva săptămâni de chinuri, mureau.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News