Data actualizării: 15.09.2023 18:22
Data publicării: 15.09.2023 18:10

Scenariul lui Cazanciuc după închiderea MCV-ului pentru România: Va coincide cu integrarea în Spațiul Schengen

Sursă foto: Freepik - https://www.freepik.com/

Robert Cazanciuc, vicepreședinte în Senatul României, a vorbit despre încheierea MCV-ului pentru România.

Comisia Europeană a închis vineri în mod oficial Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru Bulgaria şi România, ce fusese introdus în 2007, la aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiţie şi în cel al măsurilor anticorupţie, precum şi în ceea ce priveşte criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei, indică un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. Robert Cazanciuc a vorbit despre acest subiect pe pagina sa de Facebook.

„Oficial fără MCV

Aderarea României la Uniunea Europeană reprezintă, fără îndoială, una dintre cele mai mari realizări din istoria țării noastre.

Valorile pentru care românii au luptat în Revoluția din 1989 se aliniază cu valorile marii familii europene din care facem acum parte libertatea, drepturile omului și egalitatea în fața legii.

Dar procesul de integrare care a urmat aderării la Uniunea Europeană avea să fie însoțit de purgatoriul constituit de Mecanismului de Verificare și Control.

Pașii făcuți de România în primii ani ai tranziției post-comuniste nu au fost considerați suficienți la nivelul Uniunii Europene. Și nici nu erau!

Totuși, este important de spus că printre primele reforme ale statului nostru după 1989 s-a numărat și reforma sistemului judiciar. Un prim pas a fost făcut în anul 1992, în acord cu tradiția românească, practicile europene de la acea vreme și dorința întregii populații de a trăi într-un stat de drept.

Revizuirea Constituției din anul 2003 a consacrat expres principiul separației și echilibrului între cele trei puteri – legislativă, executivă și judecătorească și a pus bazele unei noi reforme a sistemului judiciar, realizată in anul 2004 printr-un pachet de acte normative care au permis închiderea capitolelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeana. Aceste două momente normative, din 2003 si 2004, au consolidate garanțiile de protecție a drepturilor fundamentale și de independență a justiției. S-a constituționalizat norma procedurală, potrivit căreia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ICCJ a căpătat exclusivitate în materie de interpretare și aplicare unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, iar CSM a primit instrumentele legale pentru a garanta independența sistemului judiciar.

Transformarea nu a fost ușoară! Sistemul judiciar românesc a trebuit să facă față unui volum uriaș de cauze, generate de necesitatea retrocedării proprietăților confiscate de statul comunist și de adaptarea la economia de piață. Acest lucru a presupus o restructurare, în unele cazuri mai reușită, în altele mai puțin reușită, a industriei românești. Schimbări legislative pornite din nevoi reale sau imaginare au condus la o lungire a cauzelor și la adâncirea practicii neunitare, greu de înțeles pentru cetățeanul obișnuit pentru care legea e lege. Adoptarea și intrarea în vigoare a noilor coduri civile și penale, coloana vertebrala a ordinii juridice, au reprezentat o altă provocare uriașă pe care sistemul judiciar a gestionat-o cu brio.

MCV-ul a fost instituit de Comisia Europeană in 2007 cu scopul de a sprijini țara noastră în atingerea standardelor europene în domeniul justiției și a luptei împotriva corupției. Sub acest mecanism, România a făcut, cel puțin în primii ani, progrese semnificative.

Ca ministru al justiției am construit o relație onestă atât în țară cât și în relația cu partenerii europeni astfel încât România a avut parte de 3 rapoarte consecutive care au consemnat progrese în reașezarea justiției pe baze care să-i consolideze independența, ca o garanție pentru orice cetățean ca va avea parte de o judecată bazată pe lege, probe și conștiință, fără nici un fel de imixtiuni din exterior sau din interior.

Însa prelungirea MCV pentru mai mult de un deceniu avea să devină o adevărată stigmă națională. În acest context, am considerat întotdeauna că monitorizarea României prin intermediul MCV ar fi trebuit să fie abordată la fel ca în cazul celorlalte state membre ale Uniunii Europene, mai precis prin mecanismul european general privind statul de drept, care acoperă inclusiv domeniile tratate de MCV.

Din păcate, nu s-a întâmplat asta, deși ar fi fost, poate, soluția cea mai corectă! Prin prelungirea MCV-ului, în ultimii ani ai existenței acestui mecanism, s-a instituit și s-a perpetuat o ierarhie europeană nedreaptă.

În momentul când coaliția PSD-PNL a preluat puterea în 2021, MCV-ul rămăsese ca o povară legată de destinul României, dar de care aveam să scăpăm în scurt timp.

Este important să menționez eforturile conjugate întreprinse la nivelul Ministerului Justiției și în Parlament, unde au fost adoptate noile legi ale justiției după luni de zile de dezbateri cu magistrați, avocați, societate civilă în comisiile juridice din Camera Deputaților și Senat care au lucrat continuu pentru înlăturarea acestui obstacol.

Din păcate, în prezent, stigma fostului MCV persistă prin faptul că România este ținută departe de Spațiul Schengen, deși întrunim toate condițiile să fim acolo.

Sunt sigur că finalizarea totală a MCV-ului pentru țara noastră va coincide cu integrarea în Spațiul Schengen. Voi milita oriunde va fi nevoie pentru ca lucrul acesta să se întâmple cât de curând posibil.", a scris Robert Cazanciuc pe pagina de Facebook.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News