Bogdan Chirieac a făcut o analiză a situației economice din România, în contextul crizei energetice și lipsurilor de la bugetul statului.

„Cred că în momentul acesta nu mai sunt personaje pozitive în Guvernul României, printre cei implicați. Am aflat și noi, cu surprindere, că o dată cu această criză energetică, banii mulți s-au dus la negustorii de energie. Pare un sistem construit cu scopul de a face praf consumatorul ca să îmbogățească băieții deștepți. Treaba asta cu energia, încă de prin 2003, doar așa se face. 

N-ai de unde să scoți 8 miliarde de euro, cheltuielile cu funcționarea guvernului și administrației au crescut exponențial, nimeni nu vrea să ia taurul de coarne aici. În opinia mea, situația este nesustenabilă în economia României. Probabil o să vedem lucrul acesta în ciclul din toamnă.”, a explicat Bogdan Chirieac.

Întrebat de prezentatorul România TV dacă există vreo cale de ieșire din acest impas, analistul politic a spus că: „există o soluție câtă vreme ne împrumutăm. Când nu o să ne mai putem împrumuta, îmi e teamă că o să mergem pe scenariul Greciei din 2008. Fonduri europene nu sunt, nu s-au scris ghidurile pentru perioada 2021-2027. Mai avem apoi 15 miliarde din fostul exercițiu pe care îi pierdem, dar nimeni nu e tras la răspundere. În ceea ce privește PNRR-ul, e o poveste, cred că e purcica moartă în coteț; la ce a făcut domnul Ghinea acolo prin toate criteriile acelea nesustenabile... bani nici de acolo nu vin.

Va urma un moment când nu vom mai avea bani, atunci posibil să avem scenariul „Grecia - 2008”, cu toate consecințele. Poate că acela este și momentul de reformă autentică a statului.”

Preţurile gazelor naturale continuă să crească în Europa

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa se îndreaptă anul acesta spre cea mai lungă serie de creşteri săptămânale, intensificând presiunile asupra gospodăriilor şi companiilor şi ameninţând să împingă economiile în recesiune, transmite Bloomberg.

Cotaţiile au crescut din nou vineri, după ce joi au închis la un nivel ridicat record. În ultimele săptămâni, piaţa s-a înăsprit şi mai mult, deoarece vremea extrem de călduroasă şi uscată a întrerupt transportul combustibilului pe fluvii şi a limitat producţia de energie hidro şi nucleară. Ca rezultat, cererea pentru gaze este în creştere, într-un moment în care livrările din Rusia sunt în scădere.

În primăvară, la hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru gazul natural în Europa, cotaţiile au atins nivelul record de aproape 335 de euro pentru un Megawatt oră (MWh), iar vineri înregistrau un avans de 0,8%, la 242,99 euro/MWh.. Este a cincea săptămână consecutivă de creştere a preţului gazelor, cea mai îndelungată perioadă de la mijlocul lunii decembrie.

"Vremea anormal de caldă şi secetoasă va multiplica probabil pe termen scurt criza energiei din Europa, reducerea surselor de aprovizionare majorând cererea pentru gaze şi sporind presiunea asupra preţurilor", susţin analiştii Bloomberg Intelligence.

În ultimul an, preţul ridicat a forţat deja închiderea a aproximativ jumătate din topitoriile de zinc şi aluminiu din Europa, dar şi mai multe se pregătesc de închidere.

Confederaţia Industriei Germane (BDI) a avertizat marţi că nivelul scăzut al râurilor şi seceta ameninţă securitatea lanţurilor de aprovizionare.

"Seceta persistentă şi nivelul scăzut al râurilor ameninţă securitatea aprovizionării industriei. Companiile se pregătesc pentru ce este mai rău. Situaţia economică, deja tensionată, devine şi mai gravă", se arată într-un comunicat al patronatului german.

Seceta prelungită şi severă din Spania şi Portugalia a dus la un nivel record scăzut al producţiei de energie hidro, sporind solicitările pentru centralele pe gaze, arată datele Bloomberg Intelligence, notează Agerpres.

Cum e protejată de criză populația din alte țări europene? Tarife 0 la energie electrică în cazul consumatorilor din Norvegia până la finalul anului viitor

Statnett, operatorul reţelei electrice din Norvegia, a anunţat vineri că va extinde politica sa de a nu percepe nicio taxă pentru utilizarea reţelei sale până la finalul lui 2023, pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la electricitate asupra consumatorilor, transmite Reuters.

Compania de stat informase în februarie că nu va percepe tarife de consum din aprilie până la finalul lui 2022, după ce preţurile record la electricitate au majorat veniturile sale de pe urma distribuirii energiei în Norvegia şi în ţările vecine.

Această politică a fost extinsă până la finalul lui 2023, a anunţat compania. De asemenea, de la 1 septembrie şi până la finalul lui 2023, va fi redus la zero un alt tarif, prin care clienţii plăteau pentru pierderile din reţea.

Noile reduceri de tarife vor scădea costurile cu electricitate pentru consumatori cu 11 miliarde coroane norvegiene (1,12 miliarde de dolari).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News