Natalitatea în România se află în scădere, o tendință cu care se confruntă un număr tot mai mare de țări, inclusiv cele dezvoltate.

România se află și ea pe trendul internațional în privința natalității, care este unul în scădere, iar motivele pentru care tinerii decid amânarea momentului conceperii unui copil sau se limitează la unul are legătură aspectul socio-economic, dar și cu lipsa de predictibilitate a vremurilor actuale, plus crizele cu care ne-am confruntat în ultimii 4 ani.

Potrivit datelor INS, în martie 2024 s-a înregistrat nașterea a 10.468 de copii, în scădere cu 662 (-5.9%) față de luna februarie 2024, în timp ce numărul născuților-vii înregistrat în luna martie 2024 a fost mai mic cu 1.869 (-15,1%) comparativ cu aceeași lună din anul 2023.

”Nu aș vrea să am copii, pentru că cei din ziua de azi costă. Și își fac probleme. Așa că decât să am dureri de cap, mai bine îmi trăiesc viața liniștit. Hotărârea mea este să nu, pentru că nu mai rentează. Trebuie să ai bani”, a spus un tânăr.

”Îmi doresc copii, nu am, pentru că nu am găsit persoana potrivită. Pentru mine un copil înseamnă o împlinire sufletească și este un dar de la Dumnezeu”, a mărturisit o tânără.

”Mi se pare o vârstă foarte fragedă și consider că trebuie să ai o stabilitate pe toate planurile pentru a avea un copil”, a spus altcineva.

”Au identificat câteva dintre motivele reale, cele care țin de aspectele economice, care țin de vârstă, care țin de persoana potrivită și un exemplu foarte interesant legat de cei care spun că cei mici aduc fericirea, ceea ce este adevărat, dar fericirea o aduc împreună cu alte responsabilități.

Tendințele acestea sunt de ceva vreme și ele se vor păstra și în anii următori, proiecțiile demografice sunt pesimiste nu doar pentru România, în special pentru Europa și țările dezvoltate. Populația o să scadă, în cifre absolute. Populația de vârstă activă și femeile care ar putea să nască, ponderea lor scade în populația totală. Avem acest fenomen al migrației care a contribuit în mod decisiv la scăderea numărului de nașteri”, a explicat sociologul Sorin Cace, directorul adjunct la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, la Digi 24.

Sociolog: Noi încă stăm relativ bine

Comparația care se face de foarte multe ori între timpurile actuale și cele dinainte de 1989, a fost demontată de sociolog, care susține că deși nici atunci nu ne situam bine din punct de vedere economic, politica pro-natalitate a fost cea care a făcut diferența.

”Aveam o politică pro-natalitate, începută în 1966 (n.r. copiii născuți după 1966 fiind cunoscuți ca ”generația decrețeilor”) și de aceea se nășteau mai mulți copii. În perioada aceasta în care predictibilitatea după 90, predictibilitatea este un pic mai mică față de perioada socialistă, oamenii se gândesc de două ori înainte de a face pasul respectiv.

Mai avem alte două aspecte care trebuie luate în considerare: vârsta la prima căsătorie a crescut cu doi ani în ultima perioadă, vârsta la prima naștere, de asemenea a crescut. Și avem un gen de tipologii pe care îl identificăm în legătură cu numărul de copii pe care îl doresc tinerii și vedeți că în ultimii 15-20 de ani, familiile doresc un copil, mai degrabă un copil decât 2 sau 3. 

În perioada socialistă era undeva la o medie de 3 copii, ceea ce acum nu se mai întâmplă. În termeni de natalitate, ca indicatori există un indicator care ne spune rata de înlocuire. Noi încă stăm relativ bine. În mod normal, rata de înlocuire a populației ar trebui să fie de 2,1, noi suntem la 1,7, dar și la noi o să scadă în următorii ani”, a mai spus sociologul.

Citește și: România, spor negativ al populației în luna martie 2024. Care sunt cele trei cauze de deces în rândul românilor

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News