Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Satul din România unde se vorbește o limbă „secretă“, pe care alți români nu o înțeleg. „Limba de sticlă“, unicul argou rural din țară / video
Foto cu caracter ilustrativ: Unsplash
Într-un sat din România se vorbește o limbă secretă, gumuțeasca.
La poalele Munților Vlădeasa din Apuseni se află comuna Mărgău, unde se vorbește o limbă secretă pe care niciun alt român nu o înțelege. Este vorba de gumuțeasca, un grai cunoscut doar de geamgii din comuna clujeană, conform ȘtiriRomânia.
De-a lungul ultimelor secole, oamenii s-au ocupat cu sticla, făceau geamuri, oglinzi și icoane, le urcau în căruțe și plecau cu ele spre sudul țării, să le vândă. Unii se opreau la București, alții mergeau mai departe, către Brăila și Constanța. Ca să se înțeleagă între ei, oamenii au inventat acest grai cu totul aparte.
„Am făcut limba asta ca să ne înţelegem între noi. Şi moşii noştri au fost geamgii. Acum doar bătrânii o mai vorbesc. Nu mai suntem mulţi geamgii în viaţă“, a spus Ioan Poptean, unul dintre săteni.
“Limba de sticlă”
Gumuțeasca este cunoscută ca “limba de sticlă” și are o vechime mai mare de 100 de ani. În Mărgău au rămas doar câțiva geamgii, însă tinerii au învățat gumuțeasca de la părinții și bunicii lor, chiar dacă nu mai practică acest meșteșug.
De asemenea, lingviştii clujeni care au studiat-o au spus că această limbă a geamgiilor este unică în ţară. Este numită argou profesional rural, singurul de acest gen care s-a descoperit în România.
”Gumuțeasca îi un argou pe care l-au inventat mărgăuanii când o plecat cu geamuri să nu înțeleagă ceilalți ce vorbesc, cât îi prețul și așa mai departe. Astfel ei au inventat o limbă ca să se descurce în țară, și să stabilească prețul la geamuri fără ca străinii să nu înțeleagă”, a spus Octavian Ciurtin, proprietarul unei pensiuni din zonă.
În conversaţiile locuitorilor se mai aude câte-o expresie în gumuţească, „limba“ care, odinioară, o vorbeau zilnic
– „Munuc, s-asface spurav!“ („Fii atent că e om rău!“), „Munuc, s-asface deapsă!“ („E un om bun!“), „Munuc, atină gădineală!“ („Să ceri mâncare!“), „Tălăuzeşti? (Înţelegi?“).
În „Monografia Mărgăului“, Gheorghe Braica, mărgăuan ajuns protopop al Clujului, a spus cum „limba“ gomoţească sau gumuţească s-a dezvoltat mai întâi la poalele Apusenilor, iar apoi s-a extins în localităţile învecinate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
argou
cluj
geamgii
gumuteasca
limba de sticla
limba gumuteasca
margau
sat
