Pe lângă gustul bun, alimentele furnizează multe vitamine şi minerale de care organismul are nevoie. Potrivit experţilor, la nivel mondial, nouă din zece bărbaţi nu consumă cantitatea necesară de legume pe zi. Site-ul AgroWeb.org publică o listă cu unele dintre alimentele care asigură o sănătate bună pentru bărbaţii de toate vârstele, scrie Rador, citând Darik.
Spanac - O dietă sănătoasă include cel puţin cinci legume proaspete pe zi. În majoritatea zilelor, se recomandă consumul de legume verzi precum spanacul, varza kale sau diverse salate. Spanacul conţine oxid de sodiu, care favorizează buna circulaţie a sângelui.
Migdale - sunt o sursă bună de magneziu, care ajută la creşterea hormonului masculin testosteron. Migdalele sunt, de asemenea, utile pentru construirea şi menţinerea muşchilor, contribuind la buna funcţionare a nervilor, inimii şi vaselor de sânge.
Iaurt - La fel ca şi femeile, bărbaţii sunt expuşi riscului de boli osoase, cum ar fi osteoporoza. Prin urmare, consumul de iaurt sau lapte proaspăt pentru a susţine sănătatea oaselor este foarte important. Nu mai mult de 80 de grame pe zi sunt suficiente pentru un organism sănătos.
Roşiile sunt bogate în licopen, care se numără printre cei mai buni antioxidanţi pentru sănătatea organismului. Specialiştii susţin că s-a demonstrat că aceşti antioxidanţi protejează bărbaţii de bolile de prostată.
Cartofi - Carbohidraţii conţinuţi de cartofi sunt foarte valoroşi pentru sănătatea bărbaţilor la bătrâneţe. Ideea de a-i elimina complet din alimentaţia zilnică pentru a pierde în greutate este greşită. Cartofii fierţi sau copţi sunt bogaţi în potasiu mai mult decât bananele şi vitamina C, reprezentând o sursă excelentă de energie.
Pepenele verde - La fel ca şi roşiile, pepenele verde conţine licopen, care previne bolile sau cancerul de prostată. Medicii îl consideră un super aliment, deoarece conţine şi multă apă, care elimină toxinele din organism.
Citește și:
Alimentele care ne îmbolnăvesc. Bilic: Degeaba există legislație... Au potențial cancerigen
"Acizii grași trans: degeaba există legislație, dacă ea nu este pusă în practică. Știm cu toții că acizii grași trans, alții decât cei prezenți în mod natural în grăsimile de origine animală, sunt periculoși pentru sănătate. A fost nevoie de mulți ani până când industria alimentară a fost nevoită să renunțe la hidrogenarea grăsimilor vegetale și să reconfigureze producția de margarină.
Grăsimile trans apar atunci când transformăm uleiurile vegetale din formă lichidă în formă solidă. Este demonstrat că au potențial cancerigen, motiv pentru care de anul trecut există legislație europeană care limitează prezența acizilor trans la maximum 2g la 100g grăsime.
În ce produse sunt prezenți în mod frecvent?
În toate alimentele care presupun un amestec de făină și margarină, adică produse de panificație și patiserie. Acizi grași trans găsim și în sosuri, semipreparate, alimente procesate și produse fast-food, acolo unde grăsimea animală de tip unt sau smântână este înlocuită cu forma mai ieftină, grăsime de cocos sau de palmier și margarină. Din păcate, orice produs care are ca ingredient grăsimea vegetală are șanse mari să conțină și acizi grași trans.
Din aprilie 2021 a fost demarată și la noi în țară o campanie de informare. Odată cu aplicarea cerinţelor legislative privind acizii graşi trans din alimente, ANSVSA a demarat controale oficiale în unităţi precum cele de fabricare a produselor de panificaţie, patiserie, popcorn, grăsimilor vegetale, margarinelor, uleiurilor parţial hidrogenate, în unităţi de alimentaţie publică (fast-food şi restaurante), în unităţi de depozitare şi comercializare a produselor alimentare care conţin margarine, grăsimi şi uleiuri parţial hidrogenate. În prezent, din câte știu, nu există niciun laborator funcțional care să determine conținutul de acizi grași trans, așa că nu ne rămâne decât să ne bazăm pe declarația de conformitate și pe analizele făcute de producători". Citește mai departe>>
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Orașul din România unde nu există ambuteiaje. Titi Aur: De ce se circulă extraordinar, în ciuda faptului că e foarte aglomerat / video
- Naty Badea: Nu mai este de trăit în Italia. Mie îmi este foarte teamă chiar și să merg pe stradă
- Proiectul Ministerului de Interne care vizează îmbunătățirea și modernizarea sistemului. Bogdan Despescu, explicații / video
- Aderarea completă a României la Schengen. Comisarul European pentru Afaceri Interne, anunț important. Când ar putea fi eliminate și controalele la frontierele terestre
- "Sunt distrusă psihic". Ilona și Ristei, cădere nervoasă: "Este un fel de Sandu Ciorbă, ȋn chineză!"
- USR, proiect de lege privind trimiterea pacienților de la stat la privat. Rafila, reacție
- Previziunea lui Ciuvică privind alegerile pentru Primăria Capitalei: Ia peste 40% / video
- Avocatul Poporului vrea să le facă dreptate „copiilor pandemiei” care au pierdut doi ani de școală
- Epidemie de gripă și scarlatină în România! Informații de ultimă oră
- ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute de persoanele fizice din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală
- Nu e perioada planurilor. Daniela Simulescu: Să nu te superi că lucrurile nu ies cum ai visat azi-noapte!
- Cum a ajuns obez un copil de mare sportiv. Psiholog: Și-a arătat trei traume din două propoziții
- Sectorul 1, după ce Clotilde a promis creșe, grădinițe și școli: 800 de copii au rămas de din afară