Proiectul a fost scris de un expert al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş pentru un om de afaceri din Lugoj. Am scris două proiecte pe AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale) care asigură implementarea tehnică şi financiară a Fondului European Agricol pentru clienţi. Este o fabrică de creştere a şalăului în regim intensiv, unul în Timiş, la Lugoj, şi unul în Vâlcea. Sunt proiecte câştigate şi implementate deja de beneficiar, iar la anul vor comercializa şalău în pieţele din regiune. Vorbim despre prima astfel de afacere din vestul ţării, a declarat pentru AGERPRES Octavian Culda, director din cadrul CCIA Timiş. Potrivit acestuia, dacă în primul proiect a fost construită hala de creştere a şalăului în regim intensiv în bazine, în regim controlat, în 2017 se va pregăti un al doilea proiect tot pentru clientul de la Lugoj, pentru a şi procesa peştele, nu doar de a-l vinde aşa'. 'Urmează să se decidă dacă va fi fabrică de conserve sau dacă va fi o hală de prelucrare a fileului de şalău, a spus Culda. El a subliniat că în acest fel, bănăţenii nu vor mai importa şalăul, ci va fi şalău de Timiş, produs, crescut şi prelucrat în zonă.

Apel la asocierea producătorilor locali

Cele două proiecte sunt de 1 milion de euro şi 2,5 mil de euro, pentru cei doi clienţi, a mai spus Culda. În urmă cu trei ani, administraţia timişeană şi mediul de afaceri local se pregăteau să deschidă prima fabrică de conserve de peşte din judeţ, cu aport financiar din fonduri structurale, ţinând cont că în zonă există mai multe ferme piscicole care produc deja diverse preparate şi semipreparate din peşte. Noi lansăm un apel către toţi investitorii cu potenţial să se asocieze, pentru că ne dorim o fabrică de conserve de peşte în Timiş. Aceasta ar permite să creăm un centru de prelucrare cu o linie tehnologică de care să beneficieze toţi producătorii piscicoli, declara pentru AGERPRES Marian Constantin Vasile, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş la acea dată. Dorel Lazu, preşedinte Asociaţiei Banat Sturio şi cadru didactic asociat al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului arăta tot atunci, că în judeţ există spaţii de 20 de milioane de euro, hale de creştere super-intensivă a peştelui, cu o producţie de 50 până la 100 kg/mc de apă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News