Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
• Să nu impozităm vreodată maneliștii și vrăjitoarele. Se lasă cu blesteme
FOTO: Agerpres
Te-ai întrebat vreodată care e istoria faptică a încercării de reglementare a terenului minat de tipul vrăjitoriei? Cum arată el în prezent? Ce înseamnă evaziune fiscală? Dar înșelăciune? Ce soluții dau instanțele în cazul acțiunii specifice de "ghicit" în tarot contra unei plăți? Amnistia fiscală include și actele de "ghicit"? Care-i treaba cu manelele în toată ecuația?
Observăm, zilele acestea, că tendința în România este "amnistierea fiscală". Premierul Marcel Ciolacu spune, despre această măsură, că ar fi una bună raportat la prejudiciul pe care-l suferă statul atunci când ar instrumenta dosare de evaziune fiscală sub 1 milion de euro: "Care e interesul statului român? Să bage oamenii la pușcărie?", mai spune acesta.
Și în alte țări se încearcă astfel de măsuri. Vezi ce se întâmplă în Argentina aici.
Ne-am gândit, dacă tot vorbim despre evaziune fiscală și economia subterană din România (adică aia din mantaua Pământului), să vorbim și despre o economie care se apropie de nucleul intern: vrăjitoria și manelele.
FOTO: Agerpres
I. O știre din 2011 care ne dă de gândit
1. "Liderii lumii care încearcă să adopte măsuri dureroase de austeritate ar trebui să fie consolaţi: cel puţin nu se află la conducerea României", scria, în ianuarie 2011, Associated Press, potrivit agenției de presă românești Agerpres.
"Vrăjitoarele înfuriate folosesc excremente de pisică şi câini morţi pentru a face farmece preşedintelui şi guvernului care le constrâng să plătească taxe. În vizorul fiscului se mai află şi ghicitoarele, care ar fi trebuit să prevadă acest lucru", mai scrie AP, potrivit agenției de presă românești citate.
"Iar preşedintele Traian Băsescu nu ia lucrurile în glumă. Într-o ţară unde superstiţia este o tradiţie, preşedintele şi consilierii săi poartă violet joia, după câte se spune, pentru a alunga spiritele rele", mai notează agenţia americană de ştiri.
FOTO: Agerpres, 2011 (Acțiunea "No Băsescu day", în Piața Universității din Capitală. Manifestarea a fost inițiată de un grup de bloggeri care au format o grupare virtuală, denumită "Mișcarea Violet")
2. "Vrăjitoarele din regiunile estice şi vestice ale României vor coborî joi (n.r., la vremea aceea, în ianuarie 2011) în câmpiile sudice şi la Dunăre pentru a ameninţa guvernul cu farmece şi spirite. Movul are o vibraţie înaltă, îl face superior pe cel care în poartă şi alungă spiritele rele, conform grupului esoteric Flacăra Violetă, care îşi desfăşoară activitatea joia.
O duzină de vrăjitoare se va îndrepta spre Dunăre pentru a face farmece guvernului şi pentru a arunca mătrăgună în fluviu "astfel încât răul să se abată asupra lor" (n.r., guvernanţilor), a declarat o vrăjitoare pe nume Alisia. Ea s-a identificat cu un singur nume, aşa cum se obişnuieşte printre vrăjitoare.
«Această lege este prostească. Ce să taxezi, când abia câştigăm câte ceva? Parlamentarii nu se uită la ei înşişi şi la cât câştigă, la şmecheriile lor; ei fură şi vin la noi să ne ceară să facem vrăji duşmanilor lor»", a afirmat ea, prin telefon, pentru AP, mai notează Agerpres.
FOTO: Agerpres, 2010. Trei "vrăjitoare" au mers la Palatul Parlamentului și au stropit cu apă descântată, din Someș și Arieș, pragul și cinci colțuri ale clădirii, într-un ritual de dezlegare a blestemului flăcării violet, în cadrul celei de-a 6-a ediții a evenimentului "Parlament deschis" (13-14 februarie 2010).
3. "În România, magia nu este un lucru de care să râzi", mai scrie AP în ianuarie 2011, potrivit Agerpres. "Superstiţii vechi de sute de ani sunt frecvente şi tolerate chiar şi de Biserica Ortodoxă, de care aparţin peste patru cincimi dintre români.
În 2009, învinsul alegerilor prezidenţiale din România, Mircea Geoană, şi soţia sa au susţinut că au fost supuşi unor atacuri cu energie negativă de către consilierii lui Băsescu în timpul unei dezbateri televizate cruciale în care a avut o prestaţie slabă.
Consilierul lui Geoană, Viorel Hrebenciuc, a pretins că a existat o conspiraţie a «flacării violet» în timpul campaniei electorale.
El a spus că Băsescu şi alţi consilieri s-au îmbrăcat în violet în fiecare joi pentru a-şi spori şansele de a câştiga. Ei continuă să fie văzuţi purtând ceva violet în zilele importante. Înainte de aceasta, ultimul dictator comunist Nicolae Ceuşescu şi soţia sa Elena au avut propria lor vrăjitoare", mai scrie Agerpres în 5 ianuarie 2011.
FOTO: Agerpres
4. "Regina vrăjitoarelor Brăţara Buzea, care a fost închisă în 1977 pentru vrăjitorie sub regimul comunist represiv al lui Ceauşescu, este furioasă din cauza noii legi.
Stând cu picioarele încrucişate în vila sa din Mogoşoaia, la nord de Bucureşti, ea a declarat că intenţionează să facă o vrajă folosind un amestec special de excremente de pisică, un câine mort şi un cor de vrăjitoare.
«Le facem rău celor care ne fac rău. Vor să scoată ţara din criză folosindu-se de noi? Ei ar trebui să ne scoată din criză pentru că ei ne-au băgat în ea».
«Blestemele mele funcţionează întotdeauna», mai spune ea, stând lângă soba în care ard lemne, înconjurată de poţiuni, amulete, apă sfinţită şi vase de ceramică", afirma vrăjitoarea Brăţara în 2011.
5. De la această știre au trecut 13 ani. Vrăjitoarea Brățara Buzea, care a acordat interviul pentru agenția americană în care amenința cu vrăji și excremente de pisică parlamentarii care ar fi îndrăznit să voteze Propunerea legislativă privind protecția persoanelor înșelate prin ghicit sau alte mijloace și practici oculte încă are pagină de Facebook și este extrem de mediatizată.
Doar căutați simplu după acești termeni pe Google.
captură Facebook
II. Cum stăm cu vrăjitoria în epoca noastră
1. Zilele acestea, o vrăjitoare a fost reținută de polițiști, fiind acuzată de un bărbat că, prin acte specifice de vrăjitorie, l-ar fi înşelat cu aproximativ 7.000 de euro.
Conform unui comunicat la Poliţiei Capitalei transmis de poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Secţia 5 Poliţie, aceștia au pus în executare un mandat de percheziţie domiciliară în municipiul Bucureşti, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
"Bănuita a fost depistată şi condusă la audieri, fiind reţinută pentru 24 de ore, urmând ca în cursul zilei să fie prezentată instanţei cu propuneri legale, informează poliţiştii.
Cercetările sunt continuate de către poliţişti din cadrul Secţiei 5 Poliţie, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune", potrivit Agerpres. Potrivit unor surse, ar fi vorba despre Violeta Ursaru, cunoscută ca Isabela, fiind așa-zisă tămăduitoare sau clarvăzătoare.
2. La începutul anului, un dosar înfiorător zguduia România. Cunoscută drept "crima de la Padina", cazul s-a soldat moartea unei persoane. Sorin Anghel, proprietarul unei firme de pază din Târgoviște, participa la o petrecere organizată la un hotel din zona montană Padina, acolo unde se aflau și mai multe personalități publice, inclusiv Alex Velea, Antonia, Alina Eremia și Tinu Vidaicu, soțul Roxanei Ionescu.
Bărbatul ar fi sărit în apărarea soției sale, care ar fi fost ținta unor glume urâte făcute de cei trei suspecți reținuți ulterior de polițiști.
Totuși, cearta a degenerat, iar cei trei indivizi, fiii vrăjitoarei Sidonia, l-ar fi înjunghiat pe bărbat, care s-a stins în parcarea hotelului, lăsând orfani doi copii.
"Gata bă, că facem crimă!", le spune la un moment dat un bărbat atacatorilor, dar aceștia nu se potolesc.
"Bă oameni buni gata, gata, calmați-vă", intervine acesta din nou, dar Louis continuă să își facă avânt spre victimă și îi spune bărbatului să plece din fața lui.
"Ajută-mă și scoate-i afară de aici", spune la un moment dat o femeie, iar ceilalți participanți la petrecere îi scot din incintă pe cei trei indivizi violenți.
Sursa: Freepik
III. Situația "economică" pentru maneliști
1. Aflăm că, pe 30 august 2024, manelistul Adrian Minune trebuia să susțină un show live de 50 de minute la un local de evenimente din Vaslui. La doar 20 de minute de la startul programului artistic, patronul localului a urcat pe scenă pentru a-i cere manelistului să respecte regulile stabilite și să nu primească dedicații pe durata spectacolului.
Fără să știe cu cine vorbește, artistul i-ar fi răspuns: „nu te supăra, ai greșit scena, băiatul meu. Cine ești?”. După ce a aflat cine este patronul, manelistul le-ar fi transmis celor din public că acesta l-a plătit „foarte bine” și că nu va mai accepta dedicații. Evenimentul chiar de patron pentru Vremeanoua: „Da, eu l-am coborât de pe scenă. Situația e puțin penibilă, pentru că ne-am așteptat la așa ceva”.
2. Dani Mocanu, condamnat sau anchetat în permanență pentru ceva (tentativă de omor, incitare la ură și discriminare împotriva femeilor, rele tratamente și cruzime față de animale, amenințări cu cuțitul, conducerea unui vehicul peste limita legală etc.) și despre care am mai scris un articol povestea, pe rețelele sociale, câți bani cere pentru o piesă cu dedicație și un clip: 10.000 de euro.
3. Tzancă Uraganu arăta, pe rețelele sociale, după ce a fost indignat că a primit bani falși la o petrecere (Am fost astăzi la poliţie. Oamenii mă aşteptau de vreo lună de zile! Până la urmă dacă nu mă duceam trebuia să mă trezesc cu mascaţii peste mine. Că sunt d-ăştia amărâţi care dau bani falşi), cât câștigă după o singură seară de cântat:
"Toți amărâții României au început să posteze clipuri. Cum mă trezesc din somn, apare câte un amărât de-ăsta și începe să vorbească urât și să jignească. Am înțeles că săriți să luați apărarea, mi se pare normal. Dar de ce trebuie să jigniți, să vorbiți că ați fost amărâți sau că ați fost mai știu eu cum.
Vorbiți despre ce se întâmplă în 2024 (n.r., manelistul începe să scoată teancuri de bani pe masă). Am spart România de ani de zile. Uitați ce bani am luat într-o seară! Aici e tot ce s-a întâmplat aseară. Vorbiți așa, uitați ce se întâmplă într-o singură seară, în 2024.
Nu mai vorbiți ce am făcut acum 15 ani și acum 20 de ani. Amărâților, țineți contul la toată lumea și vorbiți numai prost și urât. Nu vă mai ajunge nimic. Numai așa, în continuu, apăreți câte un fraier de-ăsta, câte un amărât, că mă faceți să fiu ceea ce nu vreau să fiu. Mă faceți să vorbesc.
Uitați și vorbiți aici cu șefu' care face asta într-o seară (n.r., bagă mâna în teancul cu bani și îi împrăștie pe masă). Uitați ce bani am făcut într-o seară. Am venit acasă la 7:00 dimineața după patru nunți.
Uitați, luați de aici până nu mai știți de voi. Fraierilor!" a spus manelistul într-un clip postat pe internet în august 2024.
FOTO: Agerpres
IV. Cadru legislativ
Cadrul legislativ ce reglementează noțiunea de evaziune fiscală... e mai complicat. Avem prevederi împrăștiate prin mai multe legi. Chiar în Constituție, la art. 56, există următoarea chestiune:
"(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale".
Apoi, avem o legislație specială, cam de pe vremea când PNA se redenumea DNA — Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Bineînțeles, nu uităm de Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) și de Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) ori de Codul penal (Legea nr. 286/2009)
1. Ce spun legile indicate mai sus
a) După ce definește unii termeni, cum ar fi "contribuabil - orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat", legea evaziunii fiscale spune că:
"6^1 Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege".
"Anexa la prezenta lege" conține următoarele impozite și contribuţii care intră sub incidenţa articolului 6^1: "impozitul pe veniturile din alte surse" precum și, printre altele, "impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală".
Ne ducem la Codul fiscal și acolo vom afla și ce înseamnă, potrivit definirii termenilor, activitatea independentă, respectiv: "orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:
- persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru; *1
- persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi; *2
- riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea; *3
- activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară; *4
- activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii; *5
- persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
- persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii".
Vom merge și la art. 70 din Codul fiscal, unde vom observa ce înseamnă venituri din drepturi de proprietate intelectuală: "Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, brevete de invenţie, desene şi modele, mărci şi indicaţii geografice, topografii pentru produse semiconductoare şi altele asemenea".
Acum mergem și la art. 114 din Codul fiscal: "Definirea veniturilor din alte surse. (1) Venituri din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu se încadrează în categoriile prevăzute la art. 61 lit. a)-h), altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu".
Apoi mergem și la art. 67 din Codul fiscal: "Definirea veniturilor din activităţi independente. (1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii şi veniturile din profesii liberale, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente. (2) Constituie venituri din profesii liberale veniturile obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective".
La art. 61 din Codul fiscal găsim următoarele categorii de venituri supuse impozitului pe venit: "Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;
a^1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, definite potrivit art. 70;
b) venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite conform art. 76;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
d) venituri din investiţii, definite conform art. 91;
e) venituri din pensii, definite conform art. 99;
f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 108;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 111;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117".
Și mai găsim și această prevedere, la art. 114 alin. (3): "Contribuabilii care obţin venituri din alte surse nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile".
FOTO: Agerpres
b) După ce vom trage niște aer în piept, vom observa și concluziile aproximative:
Cadrul legislativ există, inclusiv cel referitor la incriminarea evaziunii fiscale în cazul nereţinerii impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Depinde de interpretarea care se atribuie noțiunilor precum "venituri din alte surse" "veniturile din drepturile de proprietate intelectuală" și "activitate independentă".
2011, titlu din The New York Times
2. Ce s-a încercat (și nu s-a reușit)
Am pornit pe urmele știrii de mai sus, din 2011, și am găsit și Propunerea legislativă privind protecția persoanelor înșelate prin ghicit sau alte mijloace și practici oculte (atașată în hyperlink).
În această inițiativă din 2011 se prevedeau, în esență, următoarele (am atașat exact propunerea legislativă, așa cum apare în hyperlink):
c) Dacă ne uităm îndeosebi la dispozițiile finale, art. 10 ("Practicienii ocultiști, ghicitorii sau vrăjitorii nu sunt exonerați de răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, conform legilor în vigoare, în caz de culpă sau în situația inducerii în eroare a clientului") sau art. 11 ("Inducerea și menținerea în eroare sau amăgire a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține prin aceste practici un folos patrimonial injust pentru sine sau pentru altul sau dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsesc conform art. 244 Cod penal român, cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani. De asemenea, în funcție de forma de vinovăție cu care este săvârșită fapta, se sancționează cu amendă penală"), vom observa că cetățenii vizați de acest tip de răspundere ar fi fost responsabili pe plan:
- disciplinar (răspundere administrativă, probabil);
- civil;
- contravențional;
- penal.
Adică, la acea vreme, 4 tipuri de răspundere.
Propunerea a fost respinsă. Cu 249 de voturi favorabile, 10 împotrivă și șase abțineri, plenul Camerei Deputaților a admis raportul Comisiei de industrii care recomanda respingerea proiectului de lege.
Și atât.
captură de ecran, Camera Deputaților
3. Cum arată situația în prezent
a) Am căutat pe Rejust (bază de date ce conține o multitudine de hotărâri judecătorești, începând cu data de 1 ianuarie 2011 și până în prezent, coordonată de către CSM) hotărâri ce ar viza termenii "vrăjitorie"; "ghicitoare"; "evaziune fiscală".
- 1 rezultat (care vizează, oricum, obiectul infracțiunii de omor calificat - art. 198 din Codul penal):
- 22 de rezultate (care nu prea au, la fel, după obiectul dosarului, vreo relevanță):
Apoi, am căutat și după "înșelăciune" și "ghicitoare".
- surpriză! 149 de rezultate.
b) Haideți să vedem ce spune, deci, prima hotărâre judecătorească (de condamnare) - situația de fapt pe scurt, respectiv extrase:
"Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpaților ####### ######## și ##### ###### au fost identificate și ridicate două perechi de cărți de tarot, o carte cu titlul „Ghicitul în cărți de joc de la A la Z”, două terminale mobile (unul marca ####### S7 având seria IMEI ##############4, în care era inserată cartela ### cu numărul de apel +########### și unul marca Iphone 7 având seria IMEI ##############4, în care era inserată cartela ### cu numărul de apel 0752.321383) și mai multe înscrisuri reprezentând facturi fiscale de achiziție bunuri, contracte de amanet, formulare tip servicii transfer rapid, contract de închiriere, etc. (...)
Suspecta ####### ##########-##### a declarat faptul că în anul 2018 a cunoscut-o pe inculpata ####### ########, ocazie cu care aceasta i-a solicitat datele personale pentru a fi folosite la efectuarea unor transferuri monetare, urmând ca sus-numita să ridice sumele de bani de la serviciile de MoneyGram, Western Union, etc. și să le remită inculpatei (...).
Suspecta ####### ##########-##### a menționat faptul că, fără a cunoaște proveniența banilor, a ridicat mai multe sume trimise prin serviciile monetare de către persoana vătămată ####### ########, înmânându-le inculpatei ####### ########, care a recompensat-o de fiecare dată cu sume modice (cuprinse între 50 și 100 lei).
Inculpații ####### ######## și ##### ###### au recunoscut fapta comisă în dauna persoanei vătămate ####### ########, așa cum a fost reținută în sarcina lor.
În perioada 09 - 12.11.2020 inculpații ####### ######## și ##### ######, folosind calități și nume mincinoase făcute cunoscute în mediul on-line și pe rețelele de socializare prin intermediul unor anunțuri și atribuite cu ocazia convorbirilor telefonice, au indus și menținut în eroare persoanele vătămate ### ###### și ### ######-########, cărora l-au creat convingerea că prin anumite ritualuri/lucrări pot îmbunătăți starea psiho-fizică a primei persoane, determinându-i să vireze în contul bancar al colaboratoarei lor ####### ##########-##### suma de 3.700 lei în 3 tranșe și asigurându-i că la finalizarea „lucrării” suma respectivă îi va fi restituită, lucru care nu s-a mai întâmplat".
(...)
Să vedem ce spune și dispozitivul (tot extrase):
"II. În baza art. 244 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 2 şi 10 C.proc.pen., condamnă pe inculpata ####### ########, fiica lui ### și ######, născută la data de ########## în ########## ######, ####### ######, cu domiciliul în ########## ########, str. #########, nr. 68A, ####### #######, C.N.P. #############, cetățean român, necăsătorită, 4 copii minori studii 5 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înșelăciune în formă continuată (2 acte materiale, persoane vătămate – ####### ########, ##### (#####) #####)".
c) Mai multe hotărâri judecătorești găsiți pe Rejust.
Concluzia (până aici, aproximativă) ar fi următoarea: nu prea există evaziune fiscală în acte de ghicit. Păgubit e cel care apelează la astfel de servicii (și care apoi încearcă să recupereze prejudiciul), iar nu statul.
Că dacă statul s-ar simți deranjat de actele de evaziune fiscală, probabil s-ar reflecta acest lucru și în hotărârile judecătorești.
Infracțiunea de înșelăciune, potrivit Codului penal, arată la acest moment așa:
"Art. 244. Înşelăciunea. (1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. (2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni. (3) Împăcarea înlătură răspunderea penală".
4. CNA nu dă voie difuzării emisiunilor care vizează acte de vrăjitorie
a) Decizia nr. 130/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, emisă de Consiliul Național al Audiovizualului (M.Of. nr. 250 din 2006.03.20) prevedea (acum e abrogată) următoarele:
Art. 80 alin. (3): "Nu pot fi difuzate emisiuni interactive în care publicul apelează la vrăjitori şi ghicitori sau la alte activităţi interzise prin lege".
b) Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, emisă de Consiliul Național al Audiovizualului (M.Of. nr. 174 din 2011.03.11) prevede, în prezent, următoarele:
Art. 90 alin. (1): "Nu pot fi difuzate emisiuni interactive în care: a) publicul apelează la vrăjitori şi prezicători sau la activităţi interzise prin lege";
Bine, acum ne întrebăm (pentru că n-am găsit vreo prevedere expresă care să interzică actele de vrăjitorie, ele fiind automat încadrate la înșelăciune, după cum am văzut în hotărârea judecătorească de mai sus) - de ce scrie "sau la activităţi interzise prin lege"?
FOTO: Agerpres
V. A existat o tentativă de "interzicere" voalată a dedicațiilor
1. În 2023, DC News scria că: "Nunțile și botezurile ar putea fi impozitate de către stat. Potrivit unui proiect al Guvernului, darul de nuntă care nu va fi declarat la Agenția Națională de Administrare Fiscală ar putea fi impozitat cu 70%. Statul român încearcă de 15 ani să găsească o formulă pentru fiscalizarea nunților și botezurilor, însă până acum fără succes".
De asemenea, "Statul nu vrea să renunțe la ideea impozitării banilor negri și vrea din nou să fiscalizeze sumele provenite din nunți și botezuri. Dacă în prezent Legea nr. 70/2015 prevede un plafon de 10 mii de lei de la care plătește impozit, acum statul vrea să reducă această sumă. Până la 31 decembrie 2024, suma va ajunge la 5.000 de lei, iar de la 1 ianuarie 2025, suma pentru care se va plăti impozit va porni de la 2.500 de lei".
2. În versiunea de acum, Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată prevede următoarele:
"Art. 4 (1) Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană".
"Art. 4^1 (1) Organizatorii de nunţi şi botezuri, pentru operaţiunile de încasări în numerar pe zi, de la persoane fizice, pentru serviciile legate de aceste evenimente, pot solicita organului fiscal central competent în administrarea obligaţiilor lor fiscale, în cazul în care aceştia prezintă organului fiscal informaţii din care rezultă că încasările de la persoane fizice generate de organizarea de astfel de evenimente depăşesc plafonul prevăzut la art. 4, aprobarea unui alt plafon de încasări decât cel stabilit la art. 4. (2) La stabilirea plafonului, organul fiscal va avea în vedere încasările pe care organizatorii de nunţi şi botezuri le-au avut anterior din astfel de evenimente".
3. Bun, concret: organizatorii de nunți și botezuri pot solicita organului fiscal competent aprobarea unui alt plafon de încasări decât cel stabilit la art. 4 din lege (adică de 10.000 lei cash/persoană). Adică la nunți nu s-a umblat în mod practic. Ci la relația pe care organizatorii de nunți și botezuri o au cu ANAF-ul - de declarare, contabilizare etc.
4. Totuși, prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung (M.Of. nr. 977 din 2023.10.27), s-a modificat Codul fiscal (adică Legea nr. 227/2015) în sensul următor:
"Art. 117. Definirea şi impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată
Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor".
FOTO: Agerpres
VI. În loc de concluzii
După tot pomelnicul acesta legislativ, la o privire atentă, nu prea am văzut pe cineva din categoria celor cu care am început analiza să fie "zgândărat" de ANAF. Nici instanțele de judecată nu prea se bagă. Poliția reține, totuși, în permanență indivizi sub acuzația de "înșelăciune".
Unele vrăjitoare au fost la un moment dat arestate: Vrăjitoarele Vanesa și Melissa, arestate pentru 29 de zile. În final, în speța respectivă, doamnele au fost condamnate definitiv la închisoare cu suspendare de către Curtea de Apel București (în 2016).
Poliția mai reține, totuși, și bătrânele care vând pătrunjel. Jurnaliștii au scris despre unele cazuri de abuz, dar și despre cazuri în care povestea cu inocența rămâne doar... o poveste. Căutați, spre exemplu, pe Google, "mafia bătrânelor care vând pătrunjel".
captură Reddit /rbucuresti
Important rămâne să nu acuzăm vreodată de evaziune fiscală maneliști sau vrăjitoare.
Atenție, acuzația nu e totuna cu dovedirea vinovăției (sau nevinovăției).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
• acest articol reprezintă o opinie
