Un nou prototip de piele sintetică a fost dezvoltat la Stanford. Acesta are capacităţi senzitive impresionante, se deformează şi se îndoaie fără să se rupă. Pielea artificială este formată din tuburi de carbon, de marime nanometrică, ce se comportă ca nişte arcuri, fiind capabile să măsoare cantitatea de forţă care este exercitată asupra lor.
Autor: Andreea Bădoiu
„Acest senzor poate înregistra o presiune ce variază între o ciupitură fermă şi o presiune egală cu cea a unui elefant ce stă într-un picior”, spune Darren Lipomi, un doctorand de la Stanford care a scris o lucrare care descrie acest nou dispozitiv. „Şi nu se deformează deloc”, a continuat el.
Lipomi şi colegii lui de la laboratorul Zhenan Bao au folosit nanotuburi suspendate în lichid pe care le-au pulverizat pe o suprafaţă siliconată şi apoi au întins siliconul. Efectul a fost că nanotuburile s-au aranjat în aşa fel încât corespundeau cu direcţia în care era întinsă suprafaţa de silicon. O a doua întindere, perpendiculară faţă de prima, a făcut ca nanotuburile să poată fi întinse în orice direcţie.
Noul tip de piele artificială, format din două straturi de silicon şi unul ce conţine un încărcător electric
„După ce sunt întinse prima dată, tuburile microscopice se strâng ca nişte arcuri şi pot fi întinse, în mod repetat, fără să-si piardă conductibilitatea”, explică unul dintre cercetători. Senzorii sunt alcătuiţi din două plăci flexibile de silicon acoperite cu nanotuburi. Între cele două suprafeţe de silicon se află un al treilea strat care conţine un încărcător electric. Atunci când este exercitată presiunea capacitatea dispozitivului creste, acest lucru putând fi utilizat pentru a calcula forţa aplicată.
Totuşi, noul tip de piele artificială nu este la fel de performant precum un model dezvoltat anul trecut în acelaşi laborator. Acest lucru este cauzat de faptul că, de această dată, cercetătorii s-au axat pe ideea de a face noua invenţie să fie transparentă. „Scopul principal este de a folosi senzorul pentru a crea un nou model de piele artificială”, spune Lipomi.
„Obiectivul ultim al acestui tip de cercetare este de a restabili funcţionalitatea pe porţiunile unde pielea a fost pierdută, aşa cum se întâmplă în cazul persoanelor cu membre amputate, soldaţilor răniţi sau care au suferit arsuri”, completează Lipomi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- O nouă escrocherie face ravagii în Franța. Ce este metoda "cetățeanul român"
- Horoscop 25 aprilie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care nu trebuie să mai amâne o discuție delicată! Nu vei scăpa
- Salariu minim mai mare decât cel minim pe economie și șase salarii compensatorii pentru toți angajații din bănci. Acordul parafat miercuri cu sindicatele
- Mircea Badea, propunere tare pentru șoferii de mașini electrice: Ori protejezi natura, ori ce faci?!
- Satul în care vin turiști din Austria, Germania, Belgia și de peste Ocean. Tanti Emilia dezvăluie secretele ciorbei de miel: ”Este regele ciorbei”
- Acoperiș pe toate blocurile. Sociologul Bulai vine cu o idee inedită, ca la țară, dar cu ”super rentabilitate”: Micul Paris pe bune!
- Ucraina a refuzat ca o stradă din Odesa să se numească Mihai Eminescu. Ce variante au fost acceptate
- Mugur Ciuvică a spus cine ar fi cel mai bun președinte pentru România: E la ani lumină față de orice contracandidat / video
- Marte în Berbec, din 30 aprilie. Ce aduce în viețile noastre. Patru zodii sunt primele afectate
- Iohannis zice că "economia României nu șchioapătă". Coșea: Bineînțeles că nu, pentru că se târâie ca un melc. Ce îi trebuie pentru a deveni "tigru"
- Unde au dispărut tinerii magistrați care protestau și promiteau schimbarea sistemului
- Școala românească nu mai pune accentul pe valorile etice. Profesor universitar: Doar prin educație morală construim o țară educată
- Cum fac criminaliștii percheziția informatică. „Nu întotdeauna este prezent și suspectul”