În expunerea de motive a propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 69/2000 a educației fizice și sportului se aminteşte şi de necesitatea introducerii sporturilor electronice. Mai exact, pe fondul creșterii globale exponențiale a industriei Esports, s-a înființat Federația Internațională de Esports care are ca principal scop recunoașterea oficială a sporturilor electronice și legiferarea lor, pentru protejarea drepturilor tuturor persoanelor implicate. În acest context, România este una dintre cele mai active țări din sfera sporturilor electronice, iar potențialul de dezvoltare a industriei Esports este foarte mare, în condițiile în care deja există atât jucători profesioniști și organizatori de competiții, precum și investitori interesați de dezvoltarea sporturilor electronice.  Astfel, din informațiile furnizate de Asociația pentru promovarea Sporturilor Electronice rezultă că la nivel național există peste 8.000 de jucători amatori și profesioniști, aproximativ 50 de cluburi, 4 competiții naționale, 10 manageri, 50 administratori, 80 designeri, 15 social-media manageri, 15 antreprenori, 20 de analiști și o serie de influenceri care lucrează în industria Esports.

Conform informațiilor oficiale ale Federației Internaționale de Esports, în ultimii ani s-a manifestat o creștere a interesului din partea mai multor state pentru recunoașterea și reglementarea sporturilor electronice în legislațiile naționale. Spre exemplu, Polonia a recunoscut în mod oficial sporturile electronice în data de 14.03.2017, când s-a adoptat un act normativ prin care s-a modificat definiția sportului din Legea Sportului. Astfel, în Polonia, sportul nu mai este definit doar ca activitate fizică, ci și ca activitate intelectuală.

Lipsa reglementării, efecte în România

Din păcate, deși există de ceva vreme atât industria Esports, cât și jucători profesioniști care activează în această industrie, la nivelul legislației din România nu există o reglementare care să încurajeze aceste sporturi electronice și care să protejeze drepturile persoanelor implicate. De asemenea, trebuie luată în calcul și posibilitatea României de a participa la Olimpiadă cu o echipă Esports, iar lipsa reglementării sporturilor electronice conduce la dificultăți serioase, atât pentru jucători, cât și pentru restul persoanelor implicate. Toate aceste dificultăți generate de vidul legislativ creează un sentiment de neîncredere al potențialilor investitori în industria Esports din România și induce un sentiment de nesiguranță pentru jucători talentați care și-ar dori să construiască o carieră în domeniul sporturilor electronice.

Lipsa cadrului legislativ face aproape imposibilă dezvoltarea acestui domeniu în continuare, motiv pentru care prin prezenta reglementare se urmărește înlăturarea impedimentelor de care această ramură de activitate s-a lovit. Realitățile create de revoluția digitală au determinat și expansiunea rapidă a sporturilor electronice, iar jocurile jucate folosind dispozitive electronice s-au transformat în adevărate activități sportive, cu jucători profesioniști și competiții naționale și internaționale. Mai mult, pentru antreprenorii români din industria Esports, lipsa reglementării creează o discriminare concurențială în raport cu alte organizații din alte țări unde sporturile electronice sunt reglementate, deoarece acele organizații, în detrimentul celor din România, pot contracta jucători români în mod oficial, prin recunoașterea poziției de ”jucător de sporturi electronice”.

Schimbări şi evoluţii preconizate

Prin proiectul de act normativ se vor recunoaște în mod oficial sporturile electronice – Esports și se va stabili cadrul legislativ cu privire la activitățile prin care se desfășoară sporturile electronice în România și drepturile de care se bucură persoanele implicate în industria Esports, în special cele privind protejarea muncii lor și a exercitării activității în condiții legale. În acest sens, odată cu reglementarea sporturilor electronice și definirea activităților care alcătuiesc industria Esports, România va deveni rapid unul dintre liderii din Uniunea Europeană în domeniul sporturilor electronice, având în vedere atât interesul crescut al jucătorilor, cât și al organizatorilor și al investitorilor în industria Esports. Din perspectiva economică, recunoașterea sporturilor electronice declanșează un efect în lanț în ecosistemul din jurul industriei, prin generarea de venituri consistente și extinderea afacerilor în acest domeniu, odată ce se înlătură scepticismul investitorilor și al partenerilor cauzat de lipsa de recunoaștere oficială a sporturilor electronice în România.

Prin această recunoaștere, România va fi printre primele țări din Uniunea Europeană în acest demers și va deschide drumul către un adevărat hub în domeniul sporturilor electronice în Europa, prin punerea României pe harta competițiilor internaționale de înalt nivel și înființarea unei echipe naționale de jucători profesioniști care să reprezinte țara la competițiile internaționale și olimpiade. Mai mult, statul român va încuraja tinerii pasionați de acest tip de sport să își dezvolte competențele și să performeze printr-o carieră sportivă de viitor, în condițiile în care sporturile electronice sunt în plină expansiune globală. Odată stabilită existența de sine stătătoare a sporturilor electronice, se vor putea elabora reglementări subsecvente prin intermediul asociațiilor de profil, în ceea ce privește relațiile de muncă și posibilitățile de colaborare între jucători și cluburi sportive, precum și acordarea unor facilități pentru dezvoltarea unei echipe naționale care să reprezinte România la competițiile sportive. Toate aceste schimbări vor atrage atât investiții străine în industria Esports, cât și taxe și impozite la bugetul de stat, prin taxarea veniturilor obținute de către persoanele implicate în industrie - spun iniţiatorii proiectului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News