Rușii s-au săturat de propagandă: Audiențele televiziunilor de stat s-au prăbușit cu 25%. Oamenii de rând se mută pe Telegram
Conducta propagandei de stat ruse, care costă bugetul 100 de miliarde de ruble anual, a început să se clatine, notează The Moscow Times.
Televiziunile federale, unde se vorbește doar despre victoriile asupra „naziştilor”, de dimineaţa, despre puterea economiei după-amiaza, iar seara se oferă să lanseze lovituri nucleare asupra Europei, îşi pierd rapid audienţa. Oamenii se mută pe internet și rămân activi pe serviciile de mesagerie instantă în căutarea de informații alternative.
Din februarie, când a început invazia rusă a Ucrainei, acoperirea audienței Channel One, Rossiya-1 și NTV a scăzut cu un sfert, arată un studiu al consumului mass-media rusesc realizat de Romir.
Dacă înainte de începerea războiului Channel One era urmărit de 33,7% din populație, în iulie audiența era deja de 25,5%. Acoperirea Rossiya-1 a scăzut de la 30,9% la 23%, iar NTV - 21,1% la 16,6%.
Drept urmare, cele „trei mari” canale de stat au pierdut pentru prima dată în fața Telegram, a cărei acoperire a crescut de la 19,1% la 26,8% din februarie până în iulie.
După ce au remodelat rețeaua de difuzare pentru nevoi militare, au eliminat programele de divertisment și au ridicat gradul de propagandă la nivelurile URSS staliniste, canalele de stat și-au pierdut atractivitatea pentru toate grupele de vârstă. „În același timp, în cazul Generației X și Generației Zoomer, reducerea a fost mai activă decât la Generația Y”, notează Romir.
Sociologii subliniază un principiu numit altruism parohial, care a fost bine studiat până acum. Televiziunile umflă senzaționalul, fac apel la imaginea inamicului și construiesc pericole care nu există în viața reală, subliniază Lebedev.
Dar fluxul monoton provoacă oboseală, iar absența victoriei zdrobitoare promise este însoțită de o frustrare tot mai mare: acum doar 2% dintre ruși cred că războiul se va încheia într-o lună.
Sprijinul public pentru război a scăzut de la 66% în aprilie la 55% în iulie, una din patru persoane întrerupând contactul cu prietenii și familia și 43% recunoscând că se confruntă cu crize de anxietate și depresie.
Tendința către psihotizare poate continua, consideră Lebedev: „Pierderea încrederii, amărăciunea, trecerea la modalități de interacțiune mai primitive și eficiente pe termen scurt (de exemplu, violența fizică) pot afecta psihicul oamenilor la fel de mult ca malnutriția sau consumul de droguri și alcool.”
SUA resping interzicerea generală a vizelor pentru ruşi
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut prima dată interzicerea vizelor într-un interviu la începutul acestei luni pentru Washington Post, spunând că ruşii "ar trebui să trăiască în propria lor lume până când îşi vor schimba filosofia".
Zelenski a lansat apoi un alt apel acum câteva săptămâni ca statele Uniunii Europene să interzică vizele pentru cetăţenii ruşi pentru ca blocul să nu devină un "supermarket" deschis oricui dispunând de mijloacele de a intra.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că administraţia preşedintelui democrat Joe Biden a impus deja restricţii de viză pentru oficialii Kremlinului, dar a precizat că se va concentra pe identificarea celor implicaţi în invadarea Ucrainei de către Rusia şi îi va trage la răspundere.
"SUA nu ar dori să închidă căile de refugiu şi siguranţă pentru disidenţii Rusiei sau pentru alţii care sunt vulnerabili la abuzuri ale drepturilor omului", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat. "De asemenea, am spus-o clar că este important să tragem o linie între acţiunile guvernului rus şi politicile sale în Ucraina şi poporul Rusiei", a adăugat purtătorul de cuvânt.
Unii lideri din UE precum prim-ministrul finlandez Sanna Marin şi omologul ei din Estonia, Kaja Kallas, au cerut interzicerea vizelor la nivelul UE. Însă cancelarul german Olaf Scholz s-a opus luni, spunând că ruşii ar trebui să-şi poată părăsi ţara dacă nu sunt de acord cu regimul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News