Lavrov a făcut declarații de presă după prima sa întâlnire cu omologul ucrainean, Andrii Deșcița, prilejuită de summit-ul privind securitatea nucleară, desfășurat la Haga. El a menționat că va menține contactul diplomatic cu autoritățile Kievului, dar nu a dat vreun semn de depășire a impasului din Crimeea, scrie The Guardian.
Liderii europeni au anunțat că summit-ul G8 programat pentru luna iunie în Soci s-a transformat într-unul al G7, care va avea loc la Bruxelles.
Excluderea Rusiei din G8 este insignifiantă, potrivit lui Lavrov.
"G8 este un club informal, fără calitate formală de membru, nimeni nu poate fi dat afară din acesta", a spus Lavrov. "Rațiunea existenței sale era aceea a dezbaterilor dintre țările vestice industrializate și Rusia (...) deci dacă partenerii noștri vestici spun că acest format nu are niciun viitor, așa să fie. Nu atârnăm de acest format", a continuat Lavrov.
Ministrul de Externe al Rusiei pretinde că a câștigat înțelegerea în criza din Ucraina de la țări precum Brazilia, India, China și Africa de Sud.
Grupul G8 își are originile într-un format născut în anul 1975 și care includea doar șase state: SUA, Marea Britanie, Germania de Vest, Italia, Franța și Japonia. Acestora li s-a adăugat, un an mai târziu, Canada, pentru ca în 1998 Rusia să fie și ea inclusă.
15 ani de la bombardarea Iugoslaviei
Oficialii și loialii Rusiei au invocat precedentul Kosovo pentru a justifica anexarea Crimeii, iar Sergei Lavrov a revenit asupra acestei paralele în ziua care marchează 15 ani de la începerea campaniei militare de 78 de zile a NATO în Iugoslavia.
Războiul care avea să macine Iugoslavia pe o perioadă de aproximativ 8 ani a început în 1991 cu Slovenia, a cărei dorință de independență a atras represiunea militară a sârbilor.
În 1999, pentru a stopa oprimarea albanezilor majoritari din Kosovo, NATO a luat decizia unei "intervenții umanitare" care a durat 11 săptămâni, până la data de 10 iunie 1999. În decursul acestei campanii aliații au lansat 2.300 de proiectile asupra a 990 de ținte și au aruncat 14.000 de bombe.
Anterior atacului, regimul Milosevic a fost acuzat de "uz excesiv și disproporționat de forță în Kosovo".
După retrategere forțelor sârbe din Kosovo, regiunea a fost condusă ad-interim de o administrație a ONU.
În 2013, într-un interviu în care îi recomanda președintelui Obama să intervină pentru îndepărtarea regimului Bashar al-Assad din Siria, fostul președinte Bill Clinton mărturisea că a regretat mereu că nu a intervenit mai devreme în Iugoslavia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Știi cine e tânăra din această fotografie restaurată? A contribuit decisiv la existența României / imagine completă în articol
- Ciolacu: Avem o veste bună pentru pensionari / Video
- Desființarea SIIJ, adoptată în ședința de Guvern. Proiectul o să fie înaintat Parlamentului
- Pensionarii vor putea să-și ia talonul de pensie și biletele de tratament online, ne spune Daniel Baciu. Ce înseamnă digitalizarea Casei de Pensii și care este stadiul recalculării pentru septembrie
- Povestea româncei care a devenit prima avocată din Europa și prima femeie din lume cu doctorat în Drept
- Tot mai mulți tineri din România adoptă trendul "furry" și se transformă în "fursona". Sabina Rusescu: În SUA sunt oameni care se cred obiecte
- Vine vara mai devreme. Elena Mateescu (ANM) a spus cum va fi vremea în weekend și săptămâna viitoare
- Mircea Badea: De ce nimeni nu a intervenit în cazul crimei din Crângași
- Aparat de zbor ucrainean prăbușit în România: totul a fost ținut secret. Bogdan Chirieac: Toată lumea s-a speriat. Trebuiau să anunțe în primul moment
- BANCUL ZILEI: Ce fel de bărbat vor femeile
- Cum să fii mai optimist printr-un gest simplu. Japonezii au studiat fenomenul și funcționează
- România, în topul mondial al Internetului rapid. Andi Cristea: Am folosit cele mai noi tehnologii să ajungem aici
- Frumusețile Bucovinei nu sunt exploatate turistic suficient. Contracandidatul lui Flutur, plan pentru Suceava