Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Rusia: Vreți vărsare de sânge în Crimeea pentru a fi recunoscută?
Autor: DCNews Team | Categorie: Stiri
Ministrul de Externe al Rusiei, Sergei Lavrov, a făcut o paralelă între Kosovo și Crimeea întrebând Vestul dacă e nevoie de "vărsare de sânge" pentru recunoașterea internațională a noului statut al peninsulei. Șeful diplomației Kremlinului a spus că Rusia nu poate fi exclusă din G8, pentru că acest grup al țărilor puternic industrializate este unul informal, unde nu există calitate formală de membru.
Lavrov a făcut declarații de presă după prima sa întâlnire cu omologul ucrainean, Andrii Deșcița, prilejuită de summit-ul privind securitatea nucleară, desfășurat la Haga. El a menționat că va menține contactul diplomatic cu autoritățile Kievului, dar nu a dat vreun semn de depășire a impasului din Crimeea, scrie The Guardian.
Liderii europeni au anunțat că summit-ul G8 programat pentru luna iunie în Soci s-a transformat într-unul al G7, care va avea loc la Bruxelles.
Excluderea Rusiei din G8 este insignifiantă, potrivit lui Lavrov.
"G8 este un club informal, fără calitate formală de membru, nimeni nu poate fi dat afară din acesta", a spus Lavrov. "Rațiunea existenței sale era aceea a dezbaterilor dintre țările vestice industrializate și Rusia (...) deci dacă partenerii noștri vestici spun că acest format nu are niciun viitor, așa să fie. Nu atârnăm de acest format", a continuat Lavrov.
Ministrul de Externe al Rusiei pretinde că a câștigat înțelegerea în criza din Ucraina de la țări precum Brazilia, India, China și Africa de Sud.
Grupul G8 își are originile într-un format născut în anul 1975 și care includea doar șase state: SUA, Marea Britanie, Germania de Vest, Italia, Franța și Japonia. Acestora li s-a adăugat, un an mai târziu, Canada, pentru ca în 1998 Rusia să fie și ea inclusă.
15 ani de la bombardarea Iugoslaviei
Oficialii și loialii Rusiei au invocat precedentul Kosovo pentru a justifica anexarea Crimeii, iar Sergei Lavrov a revenit asupra acestei paralele în ziua care marchează 15 ani de la începerea campaniei militare de 78 de zile a NATO în Iugoslavia.
Războiul care avea să macine Iugoslavia pe o perioadă de aproximativ 8 ani a început în 1991 cu Slovenia, a cărei dorință de independență a atras represiunea militară a sârbilor.
În 1999, pentru a stopa oprimarea albanezilor majoritari din Kosovo, NATO a luat decizia unei "intervenții umanitare" care a durat 11 săptămâni, până la data de 10 iunie 1999. În decursul acestei campanii aliații au lansat 2.300 de proiectile asupra a 990 de ținte și au aruncat 14.000 de bombe.
Anterior atacului, regimul Milosevic a fost acuzat de "uz excesiv și disproporționat de forță în Kosovo".
După retrategere forțelor sârbe din Kosovo, regiunea a fost condusă ad-interim de o administrație a ONU.
În 2013, într-un interviu în care îi recomanda președintelui Obama să intervină pentru îndepărtarea regimului Bashar al-Assad din Siria, fostul președinte Bill Clinton mărturisea că a regretat mereu că nu a intervenit mai devreme în Iugoslavia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
