Rubla rusească și-a continuat scăderea joi, înregistrând un deficit de 17% față de dolarul american, în numai 48 de ore, pentru a atinge cel mai scăzut nivel de la sfârșitul lunii mai încoace.

Rubla a atins valoarea de 64,5 față de dolar, în timpul tranzacționării de dimineață la Bursa din Moscova, după ce autoritățile ruse se pare că au intervenit pe piețele valutare, iar exporturile de energie către Europa au scăzut.

„Ei se coordonează pentru a cumpăra valute ale „țărilor mai prietenoase”, cum ar fi yuanul [chinez], pentru a reduce artificial cursul de schimb”, a declarat analistul Nick Trickett pentru The Moscow Times.

După o prăbușire a monedei când Kremlinul a ordonat trupelor să intre în Ucraina, în februarie, moneda s-a consolidat dramatic ca urmare a scăderii importurilor și a numeroaselor controale valutare impuse de autorități. 

Însă oficialii au avertizat că puterea rublei – care s-a apropiat de 50 față de dolarul american săptămâna trecută – ar putea fi dăunătoare economiei ruse, deoarece reduce veniturile țării din vânzarea mărfurilor în străinătate.

Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, a declarat săptămâna trecută că guvernul ia în considerare intervenția pe piețele valutare pentru a reduce presiunea ascendentă asupra rublei.

De asemenea, se crede că volumul în scădere al exporturilor rusești de energie împinge rubla să slăbească. „[Vânzările mai scăzute de gaz către Europa] ar însemna o scădere a veniturilor din export și, ca urmare, o scădere a vânzărilor de valută străină pe piață”, a declarat, marți, economistul șef al Alfa Bank, Natalia Orlova, pentru publicația independentă The Bell.

Exporturile sunt de așteptat să scadă și mai mult săptămâna viitoare, pe fondul unei închideri planificate de 10 zile a gazoductului Nord Stream.

Rusia a intrat în incapacitate de plată. Ce înseamnă asta pentru Putin

„Perioada de graţie” de 30 de zile pentru plata dobânzii la obligaţiunile de 71,25 milioane de dolari şi 26,5 milioane de euro, care a expirat pe 27 mai, s-a încheiat duminică seară. Din această dimineaţă, Rusia este în „default tehnic”, adică neîndeplinirea obligaţiilor către creditori.

Prima dată când Rusia a rămas fără plata datoriei externe a fost la revoluţia bolşevică. Atunci, revoluţionarii au decis să respingă datoria externă a imperiului ţarist, iar în 1918, Lev Troţki i-a anunţat pe creditorii occidentali spunându-le: „Domnilor, aţi fost avertizaţi”.

Ultima neîndeplinire de obligaţie privind datoria suverană în ruble datează însă din 1998. Criza financiară a provocat devalorizarea dramatică a rublei, ceea ce a forţat Moscova să oprească plăţile pentru obligaţiunile sale de stat.

De data asta, situaţia este diferită. Moscova are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligaţiuni străine în circulaţie şi trebuie să onoreze plăţi de aproximativ 2 miliarde de dolari până la sfârşitul anului.

Datorită miliardelor realizate din vânzarea de petrol şi gaze, Moscova are resurse pentru a face faţă plăţii dobânzilor, dar nu poate efectua acest lucru pentru că Europa şi SUA au exclus Rusia din circuitul internaţional de plăţi, după invadarea Ucrainei, pe 24 februarie.

După expulzarea Moscovei din sistemele financiare, care învârt roţile creditării şi comerţului internaţional, default-ul şi-a făcut acum loc.

Luna trecută, Departamentul de Trezorerie al SUA a pus capăt capacităţii Rusiei de a rambursa sume investitorilor internaţionali prin intermediul băncilor americane. Ca răspuns, Moscova a promis că va plăti datorii denominate în dolari folosind rubla şi va oferi „oportunitatea unei conversii ulterioare în moneda originală”.

Atunci când o ţară este în stare de nerambursare, aceasta poate fi oprită de la împrumuturile pieţei de obligaţiuni până când insolvenţa este rezolvată şi investitorii îşi recapătă încrederea în capacitatea şi disponibilitatea de a plăti a guvernului. Dar Rusia a fost deja exclusă de pe pieţele de capital occidentale, aşa că o posibilă rentabilitate a creditării este încă departe.

Prin urmare, impactul este mai presus de toate simbolic. Implicit este o palmă dată mândriei preşedintelui Vladimir Putin. În urma sancţiunilor impuse de ţările occidentale, Kremlinul acuzase Occidentul că împinge Rusia către un „default artificial”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News