'În acest moment, astfel de perspective nu se întrevăd', declarat Peskov, solicitat să comenteze cu privire la posibilităţile de reglementare a situaţiei prin mijloace politice şi diplomatice.

Într-un interviu acordat în urmă cu o zi publicaţiei Ukrainska Pravda, ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget A. Brink, a negat zvonurile potrivit cărora şeful Departamentului de Stat, Anthony Blinken, ar fi evocat în discuţiile cu autorităţile ucrainene, în timpul ultimei sale vizite la Kiev, necesitatea reluării negocierilor cu Federaţia Rusă.

Ea a subliniat că numai ucrainenii sunt cei în măsură să decidă când să se aşeze la masa de negocieri cu ocupanţii ruşi.

Autorităţile americane au spus că 'numai ucrainenii şi liderul ales democratic al Ucrainei, preşedintele Volodimir Zelenski, pot decide când şi cum ar trebui să se încheie acest conflict şi când şi cum ar trebui să înceapă negocierile', a spus Brink.

Într-un interviu recent pentru CNN, preşedintele ucrainean a afirmat că Ucraina nu va negocia cu 'cei care dau ultimatumuri'.

O retragere completă a Rusiei dincolo de frontierele recunoscute internaţional ale Ucrainei este o precondiţie absolută pentru începerea oricăror negocieri, a declarat în acest context istoricul rus Andrei Zubov pentru publicaţia ucraineană Obozrevatel. În esenţă, negocierile dintre Moscova şi Kiev trebuie să vizeze 'doar sumele despăgubirilor pe care Rusia trebuie să le plătească pentru pierderile teribile pe care le-a provocat victimei agresiunii sale', afirmă el, conform media citate.

Rusia a declanşat în februarie o invazie în Ucraina pe care o numeşte 'operaţiune specială militară', de fapt o agresiune brutală împotriva unui stat suveran, prima de acest tip pe continentul european după cel de-al Doilea Război Mondial, notează Agerpres.

Ungaria susține că UE nu ar trebui să impună noi sancţiuni împotriva Rusiei. Budapesta dezinformează: "Sancțiunile au afectat Europa mult mai mult decât Rusia"

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat marţi că Uniunea Europeană nu ar trebui să ia în considerare noi sancţiuni împotriva Rusiei, pentru că acestea nu ar face decât să adâncească actuala criză energetică şi să afecteze Europa, relatează Reuters.

"UE ar trebui să nu mai vorbească despre al optulea pachet de sancţiuni, ar trebui să nu mai semnaleze măsuri care nu ar face decât să adâncească criza furnizării de energie", a afirmat şeful diplomaţiei ungare pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York, conform unui comunicat transmis de Ministerul de Externe al Ungariei.

După o întâlnire informală a Consiliului de Afaceri Externe, Szijjarto a mai spus că sancţiunile introduse până acum "au afectat fără îndoială Europa mult mai mult decât Rusia", deoarece ele au dus la o creştere a inflaţiei şi a costurilor la utilităţi pe continent, potrivit agenţiei ungare de presă MTI.

El a declarat de asemenea că "marea majoritate" a lumii din afara Europei a înţeles că efectele sancţiunilor sunt mult mai dure decât efectele războiului, deoarece provocările cu care se confruntă lumea în prezent sunt un rezultat al sancţiunilor, şi nu al războiului.

"Indiferent dacă ne place sau nu în Europa, această opinie s-a dezvoltat în marea majoritate a lumii din afara Europei", a subliniat Szijjarto.

UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders,

"Trebuie să facem o presiune foarte puternică" asupra Ungariei, deoarece "putem presupune că legăturile (sale) foarte strânse cu Rusia o împiedică să acţioneze", a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune francez LCI.

Ungaria a blocat active ruseşti de "puţin peste 3.000 de euro", a precizat el.

Premierul ungar naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin, iar această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse din Ucraina.

Budapesta a anunţat astfel la sfârşitul lunii august un acord cu gigantul rus Gazprom pentru a primi livrări suplimentare, într-un moment în care alte ţări europene se confruntă cu o reducere bruscă a cantităţilor furnizate. Guvernul ungar cooperează şi cu conglomeratul rus Rosatom pentru construcţia a două noi reactoare nucleare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News