Datele au fost culese între 14 și 29 noiembrie 2019, perioadă care, în cazul nostru, a coincis cu derularea campaniei electorale pentru turul doi al alegerilor prezidențiale. Crește substanțial încrederea românilor în instituțiile politice (naționale și europene), iar proiecția asupra situației personale și a țării este una pozitivă și optimistă.

Percepții asupra situației din țară: crește interesul față de politică și încrederea în Guvern

2019 a fost un an intens pentru România din punct de vedere politic. La alegerile europarlamentare din primăvară, PSD a înregistrat un scor minim istoric, iar Alianța USR Plus s-a impus ca o forță politică importantă. Imediat după alegeri, Liviu Dragnea a fost încercerat, începând o cu totul nouă epocă nu doar pentru PSD, ci pentru politica românească în ansamblu. Înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din toamnă, cade guvernul Dăncilă și Ludovic Orban devine noul Prim Ministru al României. Klaus Iohannis este ales pentru a doua oară în funcția de președinte al țării. Toate aceste evenimente se reflectă în percepțiile și atitudinile românilor față de politică și instituții politice.

Interesul românilor pentru politică a crescut cu cinci procente față de toamna anului trecut, ajungând la 86%. Mai mult de un sfert dintre români (26%) au încredere în partidele politice, peste media europeană de 19%. Suntem țara europeană cu cea mai mare creștere a acestui indicator (7 procente) față de luna iunie când s-au mai făcut măsurători.

Crește de asemenea încrederea în instituțiile politice, atât în cele de la nivel local (încrederea în autoritățile publice locale ajunge de la 40% în primăvară la 46% în noiembrie), cât și în cele de la nivel național: trei din zece români au încredere în guvern și în parlament, creșterea fiind de nouă procente față de luna iunie.

O treime dintre români (34%) consideră că direcția în care merge țara este una bună, cu 5% mai mulți decât în iunie, peste media europeană de 31% dar la jumătate față de luxemburghezi, de exemplu.

Românii sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația la noi, cele 44 de procente ale satisfacției față de democrația internă fiind cele mai mari din ultimii șapte ani. Comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii, mai avem însă de recuperat (media acestui indicator la nivelul UE este de 54%).

Agenda publică internă este dominată de tema migrației care, în opinia a 25% dintre români, reprezintă principala problemă cu care se confruntă țara noastră; pe locurile imediat următoare se află schimbările climatice (22%), terorismul (19%), stadiul finanțelor publice interne (17%), infracționalitatea (15%), situația economică și creșterea prețurilor (implicit a inflației) (14%).

Românii și Uniunea Europeană: nu suntem eurosceptici!

Față de luna iunie a acestui an, încrederea românilor în Uniunea Europeană crește cu 5%, ajungând la 57%; România și Bulgaria sunt țările care au înregistrat cea mai mare creștere a încrederii în instituția europeană. Cu toate acestea, puțin peste jumătate dintre români spun că Uniunea Europeană le evocă o imagine mai degrabă pozitivă (52%), și tot atâția cred că Uniunea se îndreaptă într-o direcție bună, ambii indicatori menținându-se la nivelul anului trecut. Chiar și așa, suntem peste media europeană de 42% în ceea ce privește percepția pozitivă asupra UE, respectiv de 31% în ceea ce privește aprecierea direcției în care se îndreaptă UE ca fiind una bună. Atunci când vine vorba despre viitorul Uniunii, șapte din zece români se declară optimiști – cei mai mulți din ultimii patru ani, peste media europeană de 58%.

Încrederea în principalele instituții politice europene (Parlament – 66%, Comisie – 63% și Banca Central Europeană – 57%) a crescut de asemenea, ajungând la cele mai înalte cote din ultimii șapte ani, în condițiile în care, la nivelul celorlalte state membre, media încrederii a rămas relativ constantă.

Șase din zece români simt că interesele țării noastre sunt luate în considerare în Uniunea Europeană. Este cel mai bun rezultat din ultimii șapte ani, în condițiile în care doar unul din doi europeni (52%) simt același lucru legat de interesele propriei țări.

Mai mult de șapte din zece români (72%) simt că sunt cetățeni ai Uniunii Europene, la egalitate cu olandezii, dar mai mult decât italienii (52%) sau francezii (55%), care au o vechime mai mare ca și apartenență oficială la Uniunea Europeană (atât Italia, cât și Franța sunt membre fondatoare ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului – CECO, punctul de plecare al Comunității Europene, tratat semnat în 1951). Anul acesta, românii au manifestat cel mai pregnant sentiment a apartenenței din ultimii ani. Aproape două treimi dintre români (64%) se declară atașați de Uniunea Europeană, atingând din nou cea mai mare cotă din ultimii șapte ani.

Rezultatele arată deci că românii sunt printre cei mai încrezători cetățeni europeni atunci când vine vorba despre întreaga construcție interstatală reunită sub egida Uniunii Europene, iar euroscepticismul nu ne caracterizează percepțiile și atitudinile referitoare la acest subiect.

Așteptări de la 2020: viitorul sună bine!

În general, românii sunt destul de optimiști atunci când vine vorba despre anul următor, considerând că mai multe aspecte se vor îmbunătăți față de anul acesta.

37% cred că viața în general va fi mai bună peste un an, românii fiind întrecuți în optimism doar de către suedezi, care cred în proporție de 41% că vor avea o viață mai bună. Mai mult de patru din zece români (43%) consideră că situația din țara noastră este bună (mai mult cu 7% față de luna iunie), iar 35% consideră că situația va fi și mai bună anul viitor, fiind în fruntea clasamentului european la această categorie.

Aproape șase din zece români (59%) apreciază drept bună situația financiară din propria gospodărie, în timp ce trei din zece români (31%) apreciază că peste un an, situația va fi mai bună, la egalitate cu estonienii și letonii.

Aproximativ jumătate dintre români (49%) sunt mulțumiți de jobul pe care îl au, iar 26% spun că situația va fi și mai bună într-un an, în timp ce o treime cred că va fi cel puțin la fel. De altfel, majoritatea românilor consideră că aparțin clasei de mijloc (52%), o pătrime (24%) spun că aparțin clasei muncitoare, iar 16% clasei mijlocii inferioare. Celelalte categorii sunt mai puțin reprezentate la noi – 5% dintre cetățeni consideră că fac parte din clasa mijlocie superioară și 1% din înalta societate. Englezii sunt cei care se identifică cel mai mult cu clasa muncitoare (48%), procentele ungurilor sunt cele mai mari între europenii care își recunosc apartenența la clasa mijlocie inferioară (28%), 67% dintre belgieni cred că aparțin clasei mijlocii superioare – cel mai mare procent dintre europenii care se autoinclud în această categorie, o pătrime dintre olandezi se autoîncadrează în clasa mijlocie superioară (25% - procentul maxim de la această categorie), și tot olandezii au cel mai mare procent de persoane care se autoinclud în înalta societate (4%). Alte statistici europene (de pe site-ul Comisiei Europene) arată că Olanda are printre cele mai mici rate ale deprivării materiale severe (sub 5%), belgienii au 5%, ungurii au 10% iar românii peste 15%, la egalitate cu grecii și întrecuți doar de către bulgari. Având în vedere aceste aspecte, fără a avea în spate calcule statistice, se poate totuși formula ipoteza că autoincluderea respondenților în diverse categorii sociale este destul de conformă cu realitatea socială a fiecărei țări.

Referindu-se la viitor în sens larg, 74% dintre români au încredere în viitor, în creștere cu 4% față de luna iunie, peste media situației din statele europene (66%). Cu toate acestea, în ceea ce privește calitatea vieții, aproape două treimi dintre români (64%) cred că era mai bine înainte, spre deosebire de unul din doi europeni.

Este destul de probabil ca rezultatele extrem de încurajatoare în ceea ce privește percepțiile și atitudinile românilor referitoare la aspecte sensibile ale realității naționale și europene să fie efectul încrederii în forța schimbării generate de preluarea puterii executive de către PNL, girată de recâștigarea celui de-al doilea mandat de Președinte de către Klaus Iohannis. Menținerea unui nivel ridicat al acestor indicatori este favorabilă formațiunilor politice de dreapta, în perspectiva alegerilor locale din primăvara anului viitor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News