În 2022, românii s-au aflat pr podiumul europenilor cu cele mai multe ore săptămânale lucrate, în contextul în care săptămâna de lucru obișnuită pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani din Uniunea Europeană a fost în medie de 37,5 ore, notează Eurostat.

Potrivit sursei, există diferențe semnificative între țările din UE, cele mai lungi săptămâni de lucru fiind înregistrate în Grecia (41 de ore), Polonia (40,4 ore), România și Bulgaria (cu câte 40,2 ore).

În schimb, Țările de Jos au avut cea mai scurtă săptămână de lucru (33,2 ore), urmată de Germania (35,3 ore) și Danemarca (35,4 ore).

Riscurile muncitului peste program

În acest moment, în România, potrivit Codului Muncii timpul de lucru săptămânal este de 40 de ore, adică 8 ore pe zi.

Munca peste program poate avea impact atât asupra sănătății fizice, cât și asupra celei psiho-emoționale.

Astfel, riscurile asociate cu munca prelungită sunt următoarele:

Oboseală excesivă

 Munca prelungită poate duce la oboseală excesivă, ceea ce poate afecta capacitatea de concentrare și luare a deciziilor corecte. Acest lucru poate crește riscul de accidente la locul de muncă și poate avea efecte negative asupra sănătății fizice și mentale.

Probleme de sănătate

Munca prelungită poate crește riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate, cum ar fi tulburările de somn, problemele cardiovasculare, diabetul, obezitatea și afecțiunile psihologice precum anxietatea și depresia.

Stres crescut

Stresul poate crește odată cu prelungirea orelor de muncă. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra sănătății mentale și poate duce la burnout sau epuizare profesională.

Probleme în relații

Munca prelungită poate afecta relațiile personale și viața familială, deoarece timpul petrecut cu cei dragi poate fi redus semnificativ.

Productivitate scăzută

Deși poate părea contraintuitiv, munca excesivă nu duce întotdeauna la o creștere semnificativă a productivității. Persoanele care lucrează prea mult pot deveni mai puțin eficiente din cauza oboselii și a lipsei de concentrare.

Conformitate legală

 În multe țări, există regulamente și legi care limitează numărul de ore pe care o persoană le poate lucra fără a primi timp suplimentar plătit. Ignorarea acestor legi poate duce la amenzi și consecințe legale.

Expunere la riscuri profesionale 

Dacă munca prelungită implică activități periculoase sau muncă în condiții periculoase, riscul de accidente sau incidente la locul de muncă poate crește semnificativ.

Declinul calității vieții

 Munca prelungită poate limita timpul disponibil pentru activități recreative, hobby-uri, odihnă și timpul petrecut cu familia și prietenii, ceea ce poate duce la un declin general al calității vieții, potrivit Chat GPT.

Astfel, pentru a nu avea efecte negative asupra sănătății angajaților, este important să se găsească un echilibru între muncă și viața personală și să se respecte limitele legale și personale în ceea ce privește orele de muncă pentru a evita aceste riscuri.

Citește și: Media inflației scade în Uniune, dar crește în România. Până și BNR înrăutățește prognozele

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News