Ţările europene şi-au fixat obiective ambiţioase privind trecerea de la producţia de energie bazată pe surse convenţionale (cărbune, gaz etc) la cea din surse regenerabile (fotovoltaice, eoliene sau hidro), dar una din întrebările momentului este cât de mari sunt progresele bifate în această direcţie. Respondenţii incluşi în studiu au fost întrebaţi cum apreciază că s-au mişcat lucrurile în propria ţară, dar şi despre cum percep progresele înregistrate de alte ţări.

Astfel, întrebaţi despre cum văd progresele din propria ţară, românii participanţi la studiu consideră că România a parcurs deja 40,5% din această tranziţie. Pe de altă parte, întrebaţi despre părerea lor referitoare la progresele României în această tranziţie către sursele regenerabile de energie, respondenţii din alte ţări cred că ţara noastră a parcurs abia o treime din drum. Respondenţii britanici privesc şi ei cu încredere tranziţia României către sursele 'verzi', apreciind ca ţara a parcurs peste 40% din drum. De asemenea, din punctul de vedere al respondenţilor din Turcia, România a făcut progrese serioase la acest capitol.

Aceştia ne creditează cu un avans de 56,7% iar pentru România, această cifră este cel mai bun rezultat din întregul sondaj. Danezii consideră că România abia a parcurs 25,1% din lungul proces al tranziţiei pieţei de energie, în timp de germanii, rezervaţi şi ei, estimează că am bifat undeva la 26% în drumul către energia din resurse regenerabile. Germanii sunt mai pesimişti când vine vorba să se autoevalueze. În medie, respondenţii din celelalte state europene cred că tranziţia energetică a Germaniei este aproximativ 65% completă, în timp ce germanii înşişi consideră că au parcurs abia jumătate din drum.

Mai mult, directorul general al E.ON, Johannes Teyssen, a subliniat public în mai multe cazuri că transformarea sectorului energetic german este departe de a fi o tranziţie reală în domeniul energiei. Eforturile de protecţie a climei în Germania, a mai spus el, stagnează. Există încă o mare nevoie de măsuri în domeniul distribuţiei şi încălzirii, a continuat el, astfel încât politicienii trebuie să găsească urgent o abordare consecventă privind introducerea unei taxe eficiente pe CO2 pentru utilizarea combustibililor fosili în distribuţia şi producţia de căldură.

În plus, veniturile încasate din această taxă ar trebui utilizate pentru a reduce substanţial preţul energiei electrice pentru toţi clienţii. Dar cum văd românii progresele făcute de celelalte ţări care s-au angajat în acest proces? Cei chestionaţi au situat pe primul loc Suedia, considerând că tranziţia pieţei de energie suedeze către utilizarea resurselor regenerabile ar fi 73,4% completă. Germania este plasată pe locul al doilea cu doar 0,2 puncte procentuale în urma Suediei, urmată de Danemarca cu 73,1%. La o medie europeană, Suedia, Danemarca şi Germania au ocupat primele trei poziţii în clasamentul celor mai avansate ţări în procesul de transformare a sistemului energetic. Acestea sunt urmate de Marea Britanie, Franţa, Italia, Cehia şi Ungaria, în timp ce Turcia şi România sunt ultimele clasate. Rezultatele sondajului fac parte din studiul 'Living in Europe', pentru care E.ON şi Kantar EMNID au chestionat aproximativ 10.000 de persoane din Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, România, Suedia, Turcia şi Marea Britanie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News