Cele mai improtante criterii după care românii își aleg magazinul unde fac cumpărărturi sunt distanța față de casă sau de serviciu, timpul necesar pentru a ajunge la magazin, dar şi preţurile. Cei mai mulți bani se duc pe produse alimentare şi nealimentare de uz curent.

Jumătate dintre români au ca principal criteriul de alegere a magazinul apropierea de casă sau de serviciu , precum şi timpul necesar pentru a ajunge la magazin, se arată într-un studiu GFK, citat de Mediafax.

Acest criteriu are o influenţă şi mai pregnantă în rândul persoanelor între 45 şi 55 de ani sau a celor cu educaţie superioară , dar mai ales pentru persoanele din Capitală.

Nivelul preţurilor este de asemenea un motiv destul de important în alegerea magazinului , menţionat de aproximativ 46% dintre români, cu un impact mai mare în rândul femeilor sau a persoanelor cu venituri mai mici de 1.500 lei, dar mai puţin luat în considerare de bucureşteni.

Varietatea gamei de produse alimentare şi nealimentare se regăseşte ca un criteriu important pentru românii care preferă lanţurile de magazine de tip hipermarket (43%), fără a aduce modificări în clasamentul final (locul 3 în top).

Prospeţimea şi calitatea produselor, deşi ocupă locul 4 în clasamentul motivelor pentru care consumatorii aleg un magazin (16% din total populaţie), este de o importanţă relativ mică printre tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani, dar şi a persoanelor care locuiesc în Bucureşti.

Alte criterii de o importanţă relativă pentru cumpărători (sub 6%) sunt obişnuinţa de a merge într-un magazin anume (mai ales în rândul românilor care nu lucrează), existenţa promoţiilor (cu un impact puţin mai mare printre femei), personalul plăcut şi posibilitatea cumpărării rapide (lipsa cozilor sau viteza achitării la casă).

Datele fac parte din studiul Shopping Monitor realizat în noiembrie 2010 pe un număr de 737 de respondenţi de peste 15 ani, din mediul urban, responsabili de cumpărarea produselor alimentare şi nealimentare din gospodărie, eşantion reprezentativ pe regiuni istorice şi grad de urbanizare. Metoda de culegere a datelor a fost cea a interviurilor telefonice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News