România a semnat, la Zagreb, un memorandum privind securitatea cibernetică la nivel european, alături de alte cinci ţări. 

Şase ţări membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au semnat miercuri seară, la Zagreb, un memorandum de înţelegere privind proiectul 'Echipe pentru răspuns rapid cibernetic şi asistenţa reciprocă în securitatea cibernetică', în marja unei reuniuni informale a miniştrilor apărării din UE, indică un comunicat al Ministerului croat al Apărării, citat joi de Hina.

Proiectul, care este coordonat de Lituania, vizează crearea unor reţele de răspuns multinaţionale şi a unor echipe formate din experţi în apărarea cibernetică din Uniunea Europeană. El a fost lansat în 2018, când Croaţia, care deţine în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a fost printre primele ţări care au aderat la această iniţiativă.

Am recunoscut potenţialul proiectului pentru consolidarea capacităţilor cibernetice naţionale, ale UE şi ale NATO, a subliniat ministrul croat al apărării Damir Krsticevic.

De ce este important proiectul

În numele ţării care coordonează proiectul, ministrul apărării lituanian Raimundas Karoblis a spus că acest proiect este important pentru toate ţările semnatare mai ales prin faptul că le va consolida mecanismul de apărare cibernetică.

Memorandumul a fost semnat de miniştrii apărării Damir Krsticevic (Croaţia), Raimundas Karoblis (Lituania), Juri Luik (Estonia), Ank Bijleveld-Schouten (Ţările de Jos), Nicolae-Ionel Ciucă (România) şi Pawel Wozny (Polonia), în prezenţa Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell Fontelles.

Proiectul 'Echipe pentru răspuns rapid cibernetic şi asistenţa reciprocă în securitatea cibernetică' se înscrie în cadrul Cooperării structurate permanente în domeniul apărării şi al securităţii (PESCO). La 12 decembrie 2017, douăzeci şi cinci de state membre ale Uniunii Europene au decis în mod oficial să stabilească PESCO, iniţiativă care le permite ţărilor să coopereze mai strâns cu privire la consolidarea capacităţii militare, punând bazele unei aşa-numite uniuni a apărării europene, scrie Agerpres. 

Cooperarea vizează mai multe proiecte concrete, printre care crearea unei unităţi medicale, a unui centru logistic, înfiinţarea unui centru pentru pregătirea misiunilor şi dezvoltarea de standarde comune pentru comunicarea radio militară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News