O delegaţie a ONU se află zilele acestea în România pentru a evalua condiţiile de detenţie din mai multe penitenciare şi centre de arest preventiv, ţara noastră fiind atenţionată de CEDO că riscă o decizie pilot pentru situaţia condiţiilor de detenţie, potrivit unor  surse oficiale.

Raluca Prună, ministrul Justiţiei, declara, in luna martie, că România ar putea fi obligată, printr-o decizie pilot, să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pe an amenda pentru conditiile in care stau detinutii. "Pentru România, şi dacă nu vor fi 8 euro pe zi, şi dacă spunem 4 euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, funcţie de populaţia aflată în detenţie, în jur de 28.000 de persoane, în funcţie de pedepsele pe care le au de executat estimările noastre sunt tot cam aşa, în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit", a declarat Raluca Prună, în faţa Comisiei de abuzuri din Camera Deputaţilor.

Una din conditiile neindeplinite de statul roman privind condiitiile din inchisori este spatiul. CEDO a precizat ca, daca spatiul unui detinut este mai mic de 3 mp, acest fapt constituie in sine o incalcare grava a conventiei. In cazul Torregianni, in care s-a pronuntat decizia pilot impotriva Italiei (peste 200 de milioane de euro amenda a platit primit statul italian), spatiul era de 3 mp.

In Romania, un detinut are la dispozitie mai putin de 2 metri patrati

In penitenciarele din Romania, sunt inchise in jur de 30 000 de persoane. Daca ar fi sa respecte spatiul legal de 4 metri patrati pentru un detinut, in inchisori ar avea loc doar 19 000 de persoane.

Conform raportului intocmit de Avocatul Poportului in 2015, exista deficiente grave in regimul de executare a pedepselor privative de libertate, cu consecinta incalcarii drepturilor omului (lipsa de igiena, suprapopulare, lipsa ingrijirii medicale, lipsa tratament pentru detinuti infectati cu HIV, bolnavi psihic incarcerati cu cei sanatosi, lipsa grup sanitar in celula etc). Opt inchisori in Romania au un grad de ocupare mai mare de 200%.

Comitetul Consiliului Europei la nivel Ministerial a recomandat statelor care se confruntă cu supraaglomerarea în penitenciare sau creşterea numărului de deţinuţi să utilizeze pedeapsa încarcerării ca ultimă variantă de reeducare şi să folosească mai mult pedepsele complementare, cum ar fi munca în folosul comunităţii, arestul la domiciliu, controlul judiciar sau altele, în funcţie de legislaţie. Potrivit normelor CPT (The European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment), investirea de sume considerabile in infrastructura penitenciarelor nu constituie o solutie. In urma raportului efectuat in 2015, avocatul poporului recomanda reevaluarea incadrarilor punitive, cu masuri alternative la pedeapsa inchisorii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News