Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Ce au studiat principalii candidați la alegerile prezidențiale și ce reforme propun în domeniul învățământului
Foto: Pexels
Iohannis a venit, la început de mandat, cu proiectul "România educată". Nici candidații la președinție din 2024 nu se lasă mai prejos, făcând promisiuni că educația... va fi și va păți. În prezent, în materie de alocări guvernamentale, educația se află pe penultimul loc din Uniunea Europeană (am depășit, totuși, Irlanda, începând cu 2019). Poate că ordinea priorităților viitorului președinte ar trebui să înceapă exact din locul unde "doare" mai tare: banii. Că fără bani nici nu pot exista speranțe că analfabetismul funcțional se va eradica miraculos, că nu vor mai exista sute de școli cu WC-uri în fundul curții, că am putea beneficia vreodată de un învățământ... ca afară.
Vom compara CV-urile politicienilor cu planul lor pentru președinție, ordinea în care expunem nefiind una aleatorie, ci cea în care apar pe buletinele de vot.
I. Elena Lasconi: "Școală bună lângă casă"
Lasconi este, potrivit CV-ului, absolventă a Liceului Pedagogic "Sabin Drăgoi" din Deva (1990) și economist licențiat al ASE București în profilul economic managementul turismului și comerțului (2001).
În programul electoral al Elenei Lasconi, regăsit pe elenalasconi.ro, aceasta mizează pe o "Școală bună lângă casă", punctând în principiu următoarele aspecte:
1. Puterea de decizie în școli va fi descentralizată, fiind acordată profesorilor, părinților și autorităților locale, eliminând controlul birocratic central;
2. Inspectoratele școlare vor fi desființate, iar responsabilitățile lor vor fi transferate consiliilor de administrație ale școlilor, alcătuite din profesori, părinți și reprezentanți ai autorităților locale;
3. ARACIP va prelua funcțiile de monitorizare a calității educației și combatere a abuzurilor, asigurând un sistem educațional mai echitabil și de calitate;
4. Finanțarea pe elev va fi aplicată în practică, permițând părinților să aleagă școala potrivită pentru copiii lor (publică sau privată), asigurând astfel competiție între școli;
5. Statul va simplifica procesul de înființare a creșelor, grădinițelor și școlilor noi, contribuind la o mai mare diversitate și accesibilitate educațională;
6. Reforma curriculumului va pune accentul pe competențele esențiale, gândirea critică și creativitatea, oferind elevilor opțiuni mai flexibile și personalizate de învățare;
7. Se va asigura sprijin suplimentar pentru copiii cu Cerințe Educaționale Speciale (CES), care vor beneficia de grupe speciale aproape de casă și de finanțare dedicată;
8. Părinții vor deveni parteneri reali ai școlii, având mai mult control asupra educației copiilor lor și putând evalua mai bine calitatea educației primite;
9. Birocrația centralizată va fi înlocuită de un sistem educațional descentralizat, unde comunitatea locală va avea rolul principal în administrarea școlilor;
10. Statul va trece de la rolul de micromanager la cel de garant al calității și egalității de șanse, eliminând politizarea și corupția din sistemul educațional.
II. George Simion: Săptămâna istorică, programul Școală după școală și uniforme obligatorii
Simion este, potrivit CV-ului, absolvent al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (2005), licenţiat în Administraţie şi Afaceri la Universitatea din Bucureşti (2008) și absolvent al programului de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului” (2010).
Programul electoral al lui George Simion pentru educație (regăsit pe planulsimion.ro) cuprinde, în esență, următoarele măsuri sau obiective principale:
1. Programul „Domnul Trandafir”, care vizează îmbunătățirea condițiilor pentru profesori prin salarii competitive, locuințe, echipamente și reducerea sarcinilor birocratice;
2. Profesorii vor recăpăta autoritatea în procesul de predare și evaluare, iar sancțiunile disciplinare (nota la purtare, repetenția, transferul și exmatricularea) vor fi reintroduse pentru menținerea standardelor academice;
3. Profesorii vor fi sprijiniți să devină membri importanți ai comunității prin participarea la activități locale și prin gestionarea școlilor;
4. Liceele și școlile vocaționale vor dezvolta programe duale, pregătind elevii pentru piața muncii, prin colaborări directe cu angajatori care să asigure salarii și burse;
5. Programul „Universitatea pentru fiii satului” va facilita accesul tinerilor din mediul rural la studii superioare prin criterii de finanțare bazate pe performanță, nu pe numărul de studenți;
6. Instituțiile de învățământ superior vor fi evaluate pe baza contribuției lor la cercetare și economie, iar finanțarea va favoriza universitățile care sprijină dezvoltarea socială și economică;
7. Statul va stimula cercetarea, crescând gradual bugetul alocat pentru a susține dezvoltarea academică și pentru a asigura revenirea României pe scena cercetării europene;
8. Introducerea cantinelor în toate școlile și a uniformelor școlare obligatorii pentru a încuraja disciplina, apartenența și suportul pentru familiile defavorizate;
9. Vor fi organizate activități de explorare a patrimoniului național pentru elevi și părinți, cu subvenții pentru familiile cu venituri mici;
10. Un program național va finanța construirea de școli și modernizarea celor existente, inclusiv solicitarea reciprocității pentru școli în limba română în diaspora.
III. Marcel Ciolacu: "Șanse egale la educație și sănătate pentru toți românii"
Ciolacu este, potrivit CV-ului, absolvent al Liceului de Filologie-Istorie "Mihai Eminescu", Buzău (1986), licențiat al Facultății de Drept a Universității Ecologice din București (1995) și are un master în managementul sectorului public, în cadrul SNSPA București (2012).
Programul electoral al acestuia, regăsit pe psd.ro, mizează pe următoarele:
1. Modernizarea României prin investiții masive în educație și sănătate, asigurând acces echitabil și șanse egale pentru toți copiii;
2. Se vor aloca peste 6 miliarde de euro pentru "creșterea calității sistemului de educație prin investiții în pregătirea profesorilor, infrastructură și oferirea de mese calde, programe before și after-school, îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite și burse pentru peste 1 milion de copii și tineri beneficiari";
3. Propune programe pentru elevii grupuri vulnerabile, inclusiv programe de educație timpurie și intervenții speciale pentru elevii din comunități marginalizate;
4. Programul „A Doua Șansă” va fi extins pentru a sprijini tinerii care au părăsit școala să finalizeze învățământul obligatoriu și să fie integrați pe piața muncii;
5. Curriculumul școlar va fi modernizat pentru a include discipline relevante pe piața muncii, precum STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) și pentru a încuraja creativitatea și gândirea critică;
6. Profesorii vor beneficia de mai multă libertate în predare prin debirocratizarea și digitalizarea proceselor educaționale, reducându-se sarcinile administrative;
7. Reducerea consumului de droguri prin educație preventivă, siguranță în școli și sprijin psihologic și profesional;
8. Se vor susține proiecte strategice în inteligență artificială, securitate cibernetică și tehnologie verde, pentru a poziționa România ca hub de cercetare în regiune;
9. Vor fi alocate resurse pentru a stimula tinerii cercetători și a atrage talentele în domenii strategice de cercetare;
10. Introducerea educației financiare, de sănătate și mediu în curriculum și colaborarea între școli și autoritățile locale pentru a oferi tinerilor competențele necesare pentru viața de adult.
IV. Nicolae Ciucă: "Niciun copil nu trebuie să rămână în afara școlii!"
Potrivit CV-ului, și-a listat, la "studii și formare", printre altele, următoarele: Liceul Militar „Tudor Vladimirescu", Craiova (1985), Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu", Sibiu (1988), Cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, Specialitatea Arme Întrunite, Bucureşti (1995), Doctor în ştiinţe militare cu lucrarea „Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale”, Universitatea Națională de Apărare, Bucureşti (2003).
În programul electoral al acestuia, de pe nicolaeciuca.ro, regăsim, în principiu, următoarele deziderate:
1. Niciun copil nu ar trebui să rămână în afara școlii, iar problema abandonului școlar trebuie abordată responsabil și eficient;
2. Rolul educației nu este doar acela de transmitere de competențe, ci și de formare a caracterelor, prin implicarea familiei și a comunității în procesul educațional;
3. Propune extinderea programului „Masă sănătoasă” în toate școlile din România, pentru a sprijini elevii din medii defavorizate, cu prioritate în zonele rurale;
4. Planul include crearea unei rețele de „școli verzi”, prioritare pentru mediul rural, pentru a îmbunătăți condițiile de învățare și mediul școlar;
5. Propune o finanțare a universităților bazată pe performanță academică, nu doar pe numărul de studenți înscriși, pentru a îmbunătăți poziționarea în clasamentele internaționale;
6. Susține creșterea autonomiei universităților și imunizarea activității academice față de influențele politice;
7. Sprijină universitățile să stabilească propriile programe de cercetare și predare, încurajându-le să acceseze finanțări naționale și internaționale;
8. Propune ca universitățile să fie centre de cercetare și inovare, promovând noi formule de susținere a acestor domenii;
9. Consideră o prioritate sprijinirea participării directe a cercetătorilor români în programe internaționale de cercetare;
10. Subliniază importanța unei colaborări constante între universități, consiliul rectorilor și autoritățile de stat pentru a promova un sistem educațional eficient și independent.
V. Kelemen Hunor: "Școală, nu uzină"
Potrivit CV-ului, a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca (1993), precum şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998).
Programul propus pe kelemenhunor.ro referitor la domeniul educației prevede următoarele:
1. "Mai puțină informație, mai multă educație. Școli profesionale puternice, bacalaureat diferențiat";
2. "Școală, nu uzină. Maxim 30 de ore pe săptămână de școală! Bacalaureat echitabil diferențiat (pe două niveluri)! Elevii adolescenți sunt suprasolicitați. În medie, petrec 36 de ore pe săptămână la școală, la care se adaugă cel puțin 2 ore zilnic pentru teme. Astfel, la doar 14 ani, petrec mai mult timp la școală decât adulții la locul de muncă";
3. "Manuale mai bune de limba română pentru elevii maghiari! Este atât în interesul comunității maghiare cât și a întregii țări ca toți copiii să învețe bine limba română. În decurs de patru ani, programa de limba română pentru liceu trebuie modificată astfel încât să asigure utilizarea activă a limbii române pentru elevii maghiari".
VI. Mircea Geoană: "Șansa la un viitor mai bun depinde de educație"
Potrivit unui CV de pe juridice.ro, a terminat Liceul Sf. Sava din București, profilul real (1976), Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din București, specializarea Mecanica Fluidelor (1983), École Nationale d’Administration, Paris (1992) și Facultatea de Drept a Universității din București (1993). De asemenea, potrivit aceluiași CV, are un doctorat în Economie mondială la Academia de Studii Economice din București (2005).
În planul acestuia de pe mirceageoana.ro regăsim, referitor la educație, următoarele priorități:
1. Adaptarea programei educaționale nevoilor reale ale economiei și societății, printr-un dialog permanent cu mediul privat;
2. Investiții în infrastructura educațională, în special în mediul rural. Consolidarea serviciilor de educație, în mediul rural, va crește calitatea procesului educațional timpuriu;
3. Definirea și implementarea unor metode interactive de predare și practică pentru a stimula interesul și creativitatea elevilor și studenților;
4. Introducerea sportului și a educației digitale de la vârste preșcolare. Laboratoarele de științe și facilitățile sportive de cea mai bună calitate vor oferi tinerelor generații din toată țara o șansă la excelență și performanță, la descoperirea vocațiilor și înclinațiilor personale;
5. Investiții în pregătirea și remunerarea corectă a dascălilor, în toată țara, și susținerea inițiativelor de tip școală pilot pentru a permite profesorilor să vină mai aproape de nevoile elevilor și ale comunității locale;
6. Includerea în procesul de educație și învățare a unor activități care să stimuleze creativitatea, competențele digitale, gândirea critică, lucru în echipă, dezvoltarea emoțională;
7. Reducerea decalajelor dintre mediul rural și cel urban prin utilizarea învățării personalizate și folosirea inteligenței artificiale și a conținutului digital, tele-învățare și tele-colaborare;
8. Dezvoltarea de programe de reconversie profesională, în colaborare cu mediul privat, universitățile sau ONG-urile. Dezvoltarea parteneriatelor public-private pentru a asigura locuri de muncă mai multe și mai bine plătite în toată țara.
9. Generalizarea învățământului dual, adaptarea Bacalaureatului și crearea unei filiere de învățământ superior în regim dual;
10. Reducerea nivelului inacceptabil de ridicat al tinerilor care nu participă la nicio formă de educație sau pregătire profesională (NEET) și creșterea retenției absolvenților în economia națională;
11. Dezvoltarea de programe de suport pentru întoarcerea acasă a românilor din diaspora și pentru a reduce migrația, inclusiv programe de formare profesională și stimulente pentru a lucra în România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
