Un studiu recent face legătura între adolescenţii sedentari și riscul de a intra în depresie.

Adolescenţii care stau jos cea mai mare parte din zi se confruntă cu un risc mai mare de depresie până ajung la vârsta adultă, conform rezultatelor unui studiu realizat în Marea Britanie, citat marţi de Press Association și Agerpres.

Creşterea numărului de tineri cu simptome de depresie şi perioada din ce în ce mai mare petrecută stând jos ar putea fi două tendinţe asociate, a descoperit o echipă de cercetători de la University College London (UCL). Specialiştii au observat că tinerii care au efectuat activităţi fizice uşoare timp de o oră în plus în fiecare zi, cum ar fi mersul pe jos, au prezentat o reducere a simptomelor depresive când au ajuns la vârsta de 18 ani.

Cercetătorii au analizat date de la 4.257 de adolescenţi care au participat la studiul de cohortă al Universităţii din Bristol Copiii anilor '90.

Monitorizarea activităților fizice

Participanţii au purtat accelerometre pentru monitorizarea activităţii fizice timp de cel puţin zece ore, pe parcursul a cel puţin trei zile, la vârsta de 12, 14 şi 16 ani. De asemenea, ei au răspuns la un chestionar cu ajutorul căruia au fost evaluate simptomele depresive.

Între 12 şi 16 ani, activitatea fizică a scăzut în timp ce comportamentul sedentar a crescut, a constatat studiul. Timpul alocat activităţilor fizice uşoare a scăzut de la o medie de cinci ore şi jumătate la puţin peste patru ore. Totodată, comportamentul sedentar a crescut de la o medie de puţin peste şapte ore la opt ore şi 45 minute.

Pentru fiecare oră suplimentară de comportament sedentar pe zi la vârsta de 12, 14 şi 16 ani, scorul asociat depresiei participanţilor, calculat pe baza chestionarului, a crescut cu 11,1%, 8%, respectiv 10,7%, până la vârsta de 18 ani. Subiecţii care au petrecut constant mult timp stând jos în toate cele trei etape de monitorizare au prezentat un scor asociat depresiei cu 28,2% mai mare până au ajuns la 18 ani în comparaţie cu semenii lor mai activi. Scorul asociat depresiei a fost cu 19,6% mai mic la participanţii care au avut în mod constant un nivel ridicat de activitate fizică uşoară.

Fiecare oră în plus de activitate fizică uşoară pe zi la vârsta de 12, 14 şi 16 ani a condus la un scor asociat depresiei cu 9,6%, 7,8%, respectiv 11,1% mai mic până la vârsta de 18 ani. La împlinirea vârstei de 18 ani, scorurile chestionarului sugerau 747 de cazuri posibile de depresie, notează Press Association.

Mișcarea ar trebui încurajată

Rezultatele noastre indică faptul că tinerii care sunt inactivi perioade mari din zi de-a lungul adolescenţei se confruntă cu un risc mai mare de depresie până la 18 ani. Am descoperit că nu doar formele intense de activitate fizică sunt benefice pentru sănătatea noastră mintală, ci activitatea fizică de orice intensitate, care reduce timpul petrecut în mod sedentar, a explicat unul dintre autorii studiului, Aaron Kandola. Ar trebui să încurajăm persoanele de toate vârstele să se mişte mai mult şi să stea mai puţin jos, deoarece este benefic atât pentru sănătatea fizică cât şi pentru cea psihică, a adăugat cercetătorul.

În mod îngrijorător, perioada de timp pe care tinerii o petrec în mod inactiv a crescut constant în ultimii ani, însă există o surprinzătoare lipsă de cercetări de înaltă calitate cu privire la modul în care acest lucru poate afecta sănătatea mintală. Numărul tinerilor cu depresie pare să crească, iar studiul nostru sugerează că aceste două tendinţe pot fi asociate, a mai spus specialistul.

Sportul, în programa școlară

La acest studiu au participat de asemenea specialişti de la King's College London, South London College şi Maudsley NHS Foundation Trust.

Autorii cercetării susţin că înlocuirea comportamentului sedentar cu activitatea fizică uşoară ar putea fi o intervenţie importantă de sănătate publică pentru reducerea cazurilor de depresie. Şcolile ar putea integra activitatea fizică uşoară în orarul elevilor lor, cum ar fi cu cursurile desfăşurate în picioare sau active, a declarat doctor Joseph Hayes de la Camden and Islington NHS Foundation Trust, unul dintre autorii lucrării.

Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Lancet Psychiatry.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News