• Risc de retragere la 900 de medicamente importante. Capcana din ”Ordonanța trenuleț”. Lovește în farmacii, depozite și, în final, în bolnavi. ”Ceva de groază”
Nouă sute de medicamente s-ar putea scumpi din cauză unui risc de retragere.
„Nouă sute de medicamente s-ar putea scumpi. Se întâmplă asta pentru că există un risc de retragere a acestor medicamente. Val Vâlcu, ce înseamnă risc de retragere și de ce se scumpesc?”, a întrebat Laura Chiriac, realizatoarea emisiunii ”News Pass”.
„Medicamentul are prețul controlat de stat în toate țările lumii. România a ales de multă vreme din populism, din politicianism, să solicite cel mai mic preț dintr-un coș de, nu știu câte, 12 europene, ceea ce e absurd. Pentru că, gândiți-vă, o piață cum e cea germană, olandeză sau franceză, țări mari, și vii tu care ai un consum mult mai mic, costuri mai mari și pretinzi să primească firma respectivă un preț foarte scăzut sau cel mai scăzut. Și atunci, care e soluția?
Odată exportul paralel, adică îl ia (n.r. medicamentul) din România, nici nu mai trece prin farmacii, se duce direct în Olanda sau Belgia, vinde dintr-o dată două tiruri în loc să stea cu bucata, sau se retrag. De aceea e risc de retragere la 900 de medicamente importante, după această taxă de introdusă de Guvern. (...) Aceste medicamente în general sunt gratuite, sunt pentru boli grave, sunt diverse programe de finanțare, deci impactul este pentru CNAS, pentru buget”, a declarat jurnalistul Val Vâlcu.
Medicamente atractive pentru export
„Acest anunț vine în urma Ordonanței trenuleț prin care farmaciile și depozitele erau impozitate suplimentar cu 1%. Aș vrea să lămuresc că adaosul comercial al farmaciei la produse de peste 300 de lei este de 35 RON. În condițiile în care farmacia elibera un produs de 100.000 RON, impozitul era mult mai mare decât acest adaos comercial de 35 RON. Vine (n.r. anunțul) ca urmare a acestei supraimpozitări. Pacientul nu va fi afectat pentru că aceste produse sunt în programe naționale. Farmacia își va își va putea măcar acoperi acel 1% pe care trebuie să îl plătească suplimentar. În continuare aceste produse rămân foarte ieftine comparativ cu piața externă, în continuare vor fi atractive pentru export. Această scumpire de 1% la farmacii și 1% la depozite va afecta doar bugetul CNAS, nu știm în ce fel, dar oricum este subdimensionat și anul acesta bugetul”, a declarat Magdalena Vihocencu, farmacist.
„Adică dacă nu crește bugetul CNAS măcar cu 1% asta înseamnă că scad sumele care ajung pentru medicamente pentru tratamentul bolnavilor”, a precizat Val Vâlcu.
„Cu 2%, pentru că se aplică 1% pentru distribuție și 1% pentru farmacie”, a intervenit Vihocencu.
„Dacă nu crește corespunzător, adică statul ia dintr-un buzunar și pune în altul, am putea zice, dar iată că în celălalt buzunar nu mai pune, că n-a crescut bugetul CNAS”, a continuat Val Vâlcu.
„Eu sper ca această ajustare cu 1% va face ca aceste produse să le putem găsi, să nu mai fie deficitare, pentru că erau deficitare din raționament fiscal, dar nu cred că va rezolva cu nimic problema, nici a deficitarelor, nici a banilor de la CNAS. Pentru că dacă nu se vor plăti banii, farmaciile plătesc 1% dobândă la bănci. Toate aceste fonduri pentru rețete sunt din banii farmaciilor. Noi avem toți credite, linii de credit, este ceva de groază, orice întârziere pentru noi e o pierdere. Treizeci și cinci de lei, adaosul este infim, nu putem acoperi nici măcar costurile de procesare a unei rețete”, a mai menționat Magdalena Vihocencu.
Industria farmaceutică din România
„E ceva de groază, dar industria farmaceutică e în continuare una profitabilă”, a spus Laura Chiriac.
„Nu în România, asta vă spun, noi am ales să nu fie. A plecat GLAXO, avea aici și centru de producție la Brașov, avea și un birou important pentru produsele inovative, s-a retras. Putea să stea în România, s-a dus în Polonia. Aici avea producție, a abandonat-o. Această politică a celui mai mic preț este una proastă, deci la prima vedere avem cele mai mici prețuri, dar de fapt stopează producția, stopează investițiile. Nu sunt studii clinice, România are un potențial la 1.000.000.000 de studii clinice și nu obține nici 200 de milioane. Se bate cu Germania, cu Ungaria. Orice țară ar vrea să participe în astfel de trial-uri care aduc medicamente de ultimă oră gratis pentru pacienți, teste, cercetare.
Ne-am dus după cel mai mic preț și de fapt am golit farmaciile sau nu se găsesc anumite produse și statul, din când în când, sub presiunea opiniei publice le cumpără la preț mai mare din Occident”, a conchis jurnalistul Val Vâlcu, în direct la B1 TV.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News