Termenul de rezistență la antibiotice se referă la capacitatea unei bacterii de a rezista acțiunii unuia sau mai multor  medicamente antibiotice  și, prin urmare, de a supraviețui și de a se înmulți chiar și în prezența acestora. 

Rezistența la antibiotice este astăzi una dintre principalele probleme de sănătate publică la nivel mondial și, în ultimele decenii, organisme internaționale, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (OMS), au produs recomandări și au propus strategii menite să țină sub control fenomenul.

Peste 35.000 de persoane mor anual din Europa din cauza infecţiilor rezistente la antibiotice, a informat joi Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), relatează Agerpres.

"Asistăm la creşteri îngrijorătoare ale numărului de decese atribuite infecţiilor cu bacterii rezistente la antimicrobiene", a declarat Andrea Ammon, directorul agenţiei europene de sănătate.

"În fiecare zi, aproape 100 de persoane mor din cauza acestor infecţii", a spus Ammon.

Raportul ECDC de evaluare a rezistenţei la antibiotice în Uniunea Europeană, Norvegia şi Islanda în anii 2016-2020 a concluzionat că impactul asupra sănătăţii este comparabil cu cel al gripei, tuberculozei şi HIV/SIDA combinate.

Nivelurile de rezistenţă la antibiotice variază semnificativ pe continentul european, potrivit raportului, cu cele mai scăzute niveluri înregistrate în nordul Europei şi cele mai ridicate în ţările din sudul şi estul Europei.

Andrea Ammon a făcut apel la eforturi suplimentare pentru a reduce utilizarea excesivă a antibioticelor, prevenirea infecţiilor şi îmbunătăţirea măsurilor la nivel naţional.

Într-un sondaj publicat joi de Comisia Europeană, 23% dintre respondenţi au declarat că au luat antibiotice în ultimul an - cea mai mică cifră din 2009.

"Totuşi, trebuie făcut mult mai mult", a spus comisia într-un comunicat.

Utilizarea antibioticelor variază, de asemenea, foarte mult în blocul comunitar : 42% dintre respondenţii din Malta au raportat utilizarea de antibiotice în ultimele 12 luni, în timp ce procentul acestora a fost de 15% în Suedia şi Germania. Aproximativ 8% dintre antibiotice au fost luate fără reţetă medicală.

Potrivit sondajului, trei din 10 europeni au afirmat că ştiu că utilizarea nenecesară a antibioticelor le poate face ineficiente sau că ştiu despre utilizarea lor corectă şi potenţialele lor efecte secundare, se mai arată în comunicatul Comisiei Europene.

Citește și:

Românii ar putea rămâne fără medicamente generice ieftine. Producția ar putea fi redusă din cauza creșterii facturilor la energie

Criza energetică generează tot mai multe probleme.Producătorii europeni de medicamente generice au avertizat că ar putea înceta să mai producă anumite medicamente generice ieftine, din cauza creşterii costurilor la electricitate, transmite Agerpres. În paralel, aceștia au cerut revizuirea modului de stabilire a preţurilor, fiind ultima industrie care cere ajutor în contextul agravării crizei energetice, transmite Reuters.

Medicines for Europe, organizaţia de lobby a industriei medicamentelor, ce reprezintă companii precum Teva, Sandoz sau Kabi, a trimis marţi o scrisoare deschisă miniştrilor Energiei şi Sănătăţii din statele UE, înaintea reuniunii extraordinare de vineri, în care cer măsuri pentru reducerea poverii reprezentate de costurile la electricitate. Scrisoarea a fost trimisă şi unor importanţi comisari europeni.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News