În zilele de 3 si 4 aprilie 2024, Senatul României a găzduit reuniunea Comisiei pentru educație, cultură și comunicare a Adunării Parlamentare a Francofoniei (CECC-APF).

Parlamentul României a fost reprezentat în cadrul CECC-APF de Președintele Delegației Parlamentului României la APF, senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu, Vicepreședinte al Senatului și Președinte al Agenției Universitare a Francofoniei (AUF), de către senatorii Irineu Darău și Gabriela Crețu și deputatul Florin Alexe - membri ai Delegației Parlamentului României la APF.
 
La reuniune au participat parlamentari membrii ai delegațiilor la APF din Belgia, Benin, Canada, Cambogia, Coasta de Fildeș, Franța, Elveția, Jersey, Luxemburg, Québec și Republica Moldova; Secretarul general al APF; Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii și solidarității sociale; Sergiu Nistor - consilier prezidențial, Reprezentantul Personal al Președintelui României pentru Francofonie; reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, precum și reprezentanți ai AUF, ai Biroului Europa Centrală și de Est al AUF  și ai Biroului Regional pentru Europa Centrală și de Est al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) - ambele cu sediul la București; ai Federației Internaționale a Profesorilor de limba franceză, ai Uniunii Internaționale a Presei Francofone, ai Asociației Internaționale a Primarilor Francofoni ș.a.
Lucrările au fost conduse de Laurent Wehrli, Președintele CECC-APF, membru al Consiliului Național, Elveția.
 
În alocuțiunea de deschidere, vicepreședintele Senatului a arătat că aniversarea, în 2024, a 160 de ani de la înființarea Senatului României, readuce în prim plan rădăcinile sale istorice, strâns legate de modelele constituționale europene, profund marcate de influența franceză din secolul al XIX-lea.
Ca membră a familiei lingvistice și culturale francofone, după prăbușirea regimului comunist, România a aderat, în 1993, la OIF. Este prima organizație internațională la care a aderat România.
În 2007, secretarul general al Francofoniei desemna țara noastră „Stat - far al Francofoniei” în Europa Centrală și de Est, apreciind voința politică fermă a României de a contribui la consolidarea și promovarea valorilor și obiectivelor Francofoniei instituționale la nivel regional și global. În cei peste 30 de ani de apartenență la OIF, țara noastră și-a consolidat poziția de pol regional și de membru de marcă al organizației, prin inițierea, finanțarea și derularea unor proiecte de cooperare internațională de anvergură, unul dintre cele mai recente fiind „Francofonia Științifică”, lansat în septembrie 2021, la cea de-a 18-a Adunare Generală a AUF, organizată sub înaltul patronaj al Președintelui României.
 
Reuniunea a inclus audieri ale unor înalți oficiali și ale unor personalități de marcă ale Francofoniei din România și din străinătate, urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri, precum și de dezbateri ale rapoartelor aflate pe agenda de lucru a CECC-APF.
 
În cadrul secțiunii de audieri dedicate României, au fost abordate următoarele teme:  Politica privind educația francofonă în România - Sorin-Mihai Cîmpeanu, Președintele Delegației Parlamentului României la APF; Piața muncii în statele membre ale UE: realități și perspective - Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii și solidarității sociale; Educație și cetățenie democratică în spațiul francofon român - Sergiu Nistor, consilier prezidențial, Reprezentantul Personal al Președintelui României pentru Francofonie; Transformarea digitală a societății în spațiul digital francofon - Mihnea Costoiu, Rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București (UNST Politehnica București) și reprezentant pentru Europa Centrală și de Est în Consiliul de Administrație al AUF; Reușita studiilor superioare în limba franceză în domeniul medicinii și medicinii dentare în România - Norina-Consuela Forna, Președinta Conferinței Internaționale a Decanilor Facultăților de Chirurgie Dentară de expresie franceză.
 
În intervenția sa privind educația francofonă în România, senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu a prezentat cele mai importante realizări și proiectele de viitor în domeniu, în contextul intrării în vigoare, în 2023, a noului pachet al Legilor educației, după cum urmează: testarea, începând cu generația care începe studiile liceale în anul 2024-2025, a competențelor lingvistice pentru două limbi străine la examenul de bacalaureat; dezvoltarea, începând cu 2006, a învățământului bilingv în limba franceză, prin semnarea primului Acord interguvernamental privind învățământul bilingv între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze; programele de formare continuă a cadrelor didactice care predau limba franceză ca limbă străină sau discipline non-lingvistice în limba franceză; rolul olimpiadelor naționale și internaționale de limba franceză în motivarea și încurajarea elevilor pentru studierea limbii franceze; înființarea Programului Național pentru Internaționalizare Universitară „Study in Romania”; Programul de burse de cercetare doctorală și postdoctorală Eugen Ionescu gestionat în parteneriat de Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Externe și Biroul Europa Centrală și Orientală al OIF. Universitățile românești promovează la nivel internațional oferta educațională – Study in Romania, inclusiv programele disponibile în limba franceză, încă din anul 2017, în organizarea Consiliului Național al Rectorilor din România (CNR).
Datele statistice prezentate în cadrul intervenției au reflectat progresele semnificative și eforturile României pentru  crearea și dezvoltarea unui cadru legislativ și instituțional propice pentru învățarea limbii franceze și pentru susținerea cercetării academice francofone la nivel internațional:  1,1 milioane de elevi români studiază limba franceză (ca prima sau a doua limbă străină) în peste 7300 de unități de învățământ;  25 de licee bilingve care au obținut premiul pentru excelență Label FrancEducation; peste 120 de programe de studii disponibile integral în limba franceză, în toate domeniile fundamentale de studii și la toate ciclurile de învățământ (licență, master și doctorat);  acordarea,  din 2007 până în prezent, a 1300 burse de cercetare doctorală și post-doctorală unor beneficiari din universități membre ale AUF din 44 de state din Africa, Asia și Europa. În plus față de bursele oferite de Guvernul României prin intermediul Ministerului Educației și Ministerului Afacerilor Externe, universitățile românești oferă burse francofone integrale din propriile bugete (exemplu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București care oferă anual 20 - 30 burse francofone, în cadrul parteneriatului între CNR și AUF).
 
În cadrul reuniunii, membrii comisiei au examinat proiectul de Raport privind incluziunea școlară. Contribuția senatorului Irineu Darău la dezbateri a oferit o perspectivă asupra cadrului legislativ care reglementează educația copiilor cu nevoi speciale în România. În prezentarea sa, senatorul a evidențiat atât realizările, cât și provocările întâmpinate în implementarea acestuia și a adus în atenție exemple de programe naționale de succes care contribuie la incluziunea școlară, și anume: „Școala pentru toți” - care vizează asigurarea accesului la educație pentru toți copiii, indiferent de nevoile lor speciale sau de condițiile socio-economice; „Profesori motivați în școli defavorizate” - un program dedicat îmbunătățirii calității educației prin implicarea și motivarea cadrelor didactice, „Școala după școală” care oferă suport suplimentar și activități educaționale pentru elevii care provin din medii dezavantajate sau care au nevoi speciale.
 
Totodată, participanții au avut un schimb de experiență și de bune practici în baza căruia APF va demara redactarea unei culegeri de bune practici legislative privind dezinformarea.
 
În marja reuniunii, Sorin-Mihai Cîmpeanu, vicepreședintele Senatului, și Mario-Ovidiu Oprea, secretarul general al Senatului, au avut o întrevedere cu Slim Khalbous, Rectorul AUF, și Damien Cesselin, secretarul general al APF, în cadrul căreia au fost prezentate proiectele majore de cooperare parlamentară și universitară ale Francofoniei instituționale. În contextul aprecierii exprimate de înalții oaspeți pentru participarea activă a parlamentarilor români  și implicarea constantă a Senatului în activitățile APF și OIF, a fost subliniat faptul că Francofonia rămâne o prioritate pe agenda parlamentară și guvernamentală și că România va continua să își consolideze rolul de „Stat - far” al Francofoniei în Europa Centrală și de Est.
 
La invitația lui Mihnea Costoiu, Rectorul UNST Politehnica București, reprezentant pentru Europa Centrală și de Est în Consiliul de Administrație al AUF, participanții au vizitat Casa Francofoniei, cea de a doua de acest fel la nivel mondial, inaugurată în octombrie 2023, în Campusul UNST Politehnica București, în prezența  Președintelui României și a Secretarului general al OIF.
 
În data de 5 aprilie, lucrările CECC-APF au continuat la Senat cu reuniunea Rețelei parlamentare de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei a APF.
 
Informații suplimentare:
În prezent, APF este compusă din 84 de secțiuni membre, asociate sau cu statut de observator - reprezentând  parlamente naționale sau regionale din Africa, America, Asia-Pacific și Europa, și 8 organizații internaționale - cu statut de observator. 

Comisia pentru educație, cultură și comunicare a APF (CECC-APF), una dintre cele patru comisii permanente ale Adunării, examinează problematica legată de educație, formare profesională și comunicare în limba franceză; de diversitatea culturală; tehnologiile informației și comunicațiilor, mass-media; audio-vizual. Comisia are numeroși parteneri, dintre care cei mai importanți sunt  Agenția Universitară a Francofoniei (AUF) și TV5 Monde. Președintele Comisiei este Laurent Wehrli (membru al Consiliului Național, Elveția).
 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News