Fragmente dintr-o a doua dronă ar fi fost găsite în apropiere de Plauru, Tulcea, anunţă MApN. Preşedintele Klaus Iohannis l-a sunat pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar acesta a spus că atacurile Rusiei, deşi nu îndreptate împotriva României, sunt destabilizatoare la graniţă. Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat evenimentele de sâmbătă şi avertizează asupra unei posibile instalări de baterii antiaeriene la graniţa României cu Ucraina. 

"Am auzit reacţia preşedintelui Klaus Iohannis, vine o reacţie şi din partea şefului NATO care spune că atacurile sunt destabilizatoare. Lămuriţi-ne un pic, cât de gravă e situaţia? Avem motive să ne inflamăm, să ne temem că am putea asista la ceva mai rău? Tot aşa, fără intenţie, bineînţeles", a întrebat Dragoş Bistriceanu. 

"De la bun început, discutam cu toţii că există riscul ca o dronă rusească să cadă în loc de Reni la Galaţi. Sau în loc de Izmail la Tulcea, deşi e distanţa mai mare. Aparatura rusească nu este foarte performantă, localizarea poate să mai dea rateuri. Mai sunt şi barierele astea electromagnetice pe care le ridică apărarea anti-aeriană, ca să taie contactul radio cu dronele. Şi există în permanenţă acest risc. Deocamdată, nu putem spune că România a fost atacată. Nici NATO nu a spus asta", a declarat Bogdan Chirieac la România TV. 

Avertisment cu montarea bateriilor antiaeriene la graniţa cu Ucraina

"În momentul ăsta, România nu e singură. Când apare ministrul Apărării, apare cu voie de la comandamentul militar al NATO. Ucrainenii au ştiut de la bun început că acolo au căzut dronele. Cum au reuşit ei să afle ce nu a aflat NATO... probabil în vreme de război li se ascut simţurile pe zona asta. Încercarea de a atrage România în acest război, şi odată cu România tot NATO... nu e un secret că Zelenski solicită NATO la 2 zile să intervină cu arme şi bagaje în acest război. NATO intervine cu arme, dar nu cu oameni. Aşa rezistă Ucraina, cu sprijin substanţial din partea ţărilor NATO. 

Ce trebuie făcut? Poate că trebuia făcut de la bun început, dar e bun şi acum. Înţeleg că se amplasează nişte baterii antiaeriene în zonă. Dar atenţie, sunt baterii antiaeriene speciale pe care România nu le are. Acolo le are NATO. Poate francezii să aibă la îndemână aşa ceva, şi americanii, divizia 82, care e dislocată la Kogălniceanu. Bateriile astea antiaeriene, să vedem ce faci cu ele. Tragi cu racheta, nu nimereşti ţinta şi cade pe teritoriu ucrainean, cu explozibil în ea...", a mai punctat Chirieac. 

"Discutam cu generalul Dan Grecu mai devreme şi spunea că e foarte sensibilă povestea asta, să amplasăm baterii antiaeriene la graniţă, să tragem spre teritoriul ucrainean. Spunea că am deveni parte a războiului dacă am face aşa ceva", a intervenit moderatorul Dragoş Bistriceanu. 

"Are dreptate. Şi din punct de vedere al dreptului internaţional sunt anumite probleme. În plus, bateriile acelea, oricât de performante ar fi, nu sunt foarte eficiente. Nu poţi da jos drona la 150 m. Înţeleg că dronele acelea zboară cu 150 m/s, jumătate din viteza sunetului. La altitudine joasă. Sunt foarte greu de interceptat. Dacă ruşii ar trage, să spunem, în Constanţa, peste Marea Neagră, interceptezi dronă, rachetă, orice, le interceptează NATO. Dacă e chiar în graniţă, drona, racheta, proiectilul, sunt foarte greu de interceptat, aproape imposibil. Doar printr-un noroc. Dar în rest... deplasezi militari acolo să linişteşti oamenii", a concluzionat Bogdan Chirieac. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News