Dosarul celor două judecătoare acuzate de luare de mită pentru eliberarea lui Dinel Staicu aruncă în aer întreg sistemul judiciar. Bomba este detonată de declarația grefierului Sorin Vasilescu, care a trecut neobservată în noianul de informații privind cazul (stenograme, descinderi, acuzații etc.).

Potrivit anchetatorilor, Sorin Vasilescu, în calitatea sa de grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti, a recunoscut că ar fi primit 5.000 de euro de la avocaţii Alina Ileana Răducan şi Daniel-Costel Petre pentru a manipula sistemul informatic de înregistrare a cauzelor penale, astfel încât recursul înaintat de Dinel Nuţu să fie judecat de un complet din care făceau parte şi judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu.

Dacă se va dovedi adevărată, această ipoteză demontează mitul repartiției aleatorii a dosarelor în instanță. Deci, cade unul dintre pilonii așa zisei reforme din Justiție. Odată ce se poate controla softul și trimite dosarul la un anumit complet, apare posibilitatea  unor aranjamente, fie de o parte, fie de alta.

Manipularea sistemului permite controlul Justiției

Un  sistem de repartizare aleatorie care poate fi maniupulat de un grefier-arhivar, ar putea fi manipulat și de conducerea instațelor, în cazurile speciale, care vizează personalități. Astfel, dosarele sunt trimise la un complet favorabil fie inculpatului, fie procurorilor.

Mai multe acuzații în acest sens au fost lansate în presă cu ocazia scandalurilor generate de interceptări-stenograme sau de arestări preventive. Jurnaliștii și avocații au vehiculat scenarii potrivit cărora procurorii au judecători favoriți, adică se adresează unor anumiți judecători, care nu resping niciodată cererile. Repartizarea aleatorie ar fi eliminat acest risc. De altfel, grefierul a fost lăsat în libertate, iar presa portocalie a evitat subiectul, mai grav chiar decât fapta așa numitelor ”judecătoare șpăgare”.

Mai mult, la Înalta  Curte de Casație și Justiție, unde conform legii sunt judecați demnitari, există numai două complete de judecată pentru recurs: din unul face parte președintele instanței supreme, din celălalt, vicepreședintele. Compunerea acestor complete este întotdeauna aceeași. Prin urmare, dacă nu există repartizare aleatorie la acest nivel, ce să mai vorbim de instanțele cu grad mai mic de jurisdicție. La judecata pe fond, unde intră trei judecători, sunt mai multe complete, printre care și ”completul negru”, care l-a condamnat pe Năstase. Cum a ajuns la acel complet dosarul ? Aleatoriu sau...dirijat? Că doar am văzut că se poate! Și până acum, mulți avocați pledanți cred că sistemul aleatoriu de repartizare a dosarelor este doar un mit și în realitate el nu funcționează.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News