Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, afirmă că aprobarea Religiei ca materie eligibilă la bacalaureat este un act firesc, care responsabilizează şi mai mult cultele religioase.  

'Aprobarea Religiei ca materie eligibilă la bacalaureat este un act firesc, împlinit în perfectă concordanţă cu statutul unei discipline care face parte din trunchiul comun al programei şcolare, un act care, simultan, responsabilizează şi mai mult cultele religioase. Acestea trebuie să propună şi să susţină constant o tematică demnă de statutul cultural al acestei materii studiate în şcoală, rolul acesteia din urmă fiind transmiterea cunoaşterii formatoare atât intelectual, cât şi moral', a transmis, miercuri, Vasile Bănescu.

Elevii de la profilul umanist pot opta şi pentru disciplina Religie la examenul de bacalaureat, au decis, miercuri, deputaţii din Comisia de învăţământ.

Potrivit amendamentului adoptat, examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea probelor scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării şi sunt desfăşurate după cum urmează: pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie şi ştiinţe socio-umane şi anume: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie.

De asemenea, pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau ştiinţe socio-umane, între care: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie.

Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinţilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor.

Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cerere scrisă. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie.

În mod similar, se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.

Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezenţa în unitatea de învăţământ pe durata derulării cursurilor', prevede un alt amendament adoptat de comisie.

Potrivit unui alt amendament, disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi, şi avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului Educaţiei.

În conformitate cu metodologia, Ministerul Educaţiei încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute oficial de stat.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, declara la sfârşitul săptămânii trecute că 'este foarte bine că diversitatea rămâne un principiu al sistemului educaţional românesc', după ce Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament potrivit căruia 'diversitatea' reprezintă 'respectarea şi valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, religioase, a sensibilităţii şi a empatiei, alături de întărirea şi pozitivarea imaginii de sine individuale şi colective', amendament prin care a fost înlocuit, din forma Guvernului, termenul de 'identitare' cu 'religioase'.

'Avem o definiţie a diversităţii care diferă foarte puţin de varianta iniţială avansată în proiectul aprobat de Guvern. Este foarte bine că diversitatea rămâne un principiu al sistemului educaţional românesc, diversitatea, aşa cum trebuie ea înţeleasă, cu toate particularităţile pe care copiii nu le pot influenţa, şi care nu ar trebui să îi împiedice să aibă acces la educaţie. Vizavi de celelalte articole care ţin de specificul învăţământului confesional sau de, în general, rolul cultelor în ceea ce înseamnă învăţământul, rămâne să le discutăm şi să vedem care este cea mai bună cale de mijloc. Menţionez însă că acel articol care vizează libertatea de gândire vizează independenţa faţă de ideologii, dogme sau politizare în sine, este un articol care există şi acum în Legea educaţiei, din anul 2011, avem peste 10 ani în care acest articol nu a pus nicio problemă', a declarat Ligia Deca la Comisia pentru învăţământ, notează Agerpres.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News