Atacul lui Vlad Voiculescu la adresa Institutului Național de Sănătate Publică nu pare a fi fost doar o naivitate a începutului de mandat.

Sănătatea publică este un domeniu cheie pentru siguranța națională. Problemele apărute în acest domeniu au nu doar impact medical, ci și asupra economiei sau vieții sociale, așa cum a arătat-o și criza pandemică. Sănătatea publică nu ar trebui să aibă culoare politică, implică o colaborare cât mai largă a grupurilor parlamentare și decizii pentru situațiile de criză luate chiar la nivel de CSAT.

Atacul lui Vlad Voiculescu la adresa Institutului Național de Sănătate Publică nu pare a fi fost, însă, doar o naivitate a începutului de mandat.

Așa zisul demers de ”transparentizare” a campaniei anti-COVID  (în fapt o încercare de a muta bazele de date de la INSP la Ministerul Sănătății) face parte din strategia pluseriștilor de recompensare a ”echipei” cu funcții publice.

Regionalizarea crește numărul de directori

USR-PLUS relansează tema regionalizării, răsucită cu 180 de grade: în loc să concentreze structurile administrative intermediare, creează unele noi, fragmentează structurile naționale în structuri regionale.

”Reforma” este anunțată...unde altundeva decât pe Facebook, de strategul din Cluj al Ministerului Sănătății, Răzvan Cherecheș.

Abia numit oficial consilier al secretarului de stat Andreea Moldovan, Cherecheș anunță ”reformarea Institutului Național de Sănătate Publică”. Pe 17 februarie scrie pe Facebook: ”începând de astăzi sunt consilier onorific (neplătit) al secretarului de stat de la sănătate - Andreea Moldovan  asta înseamnă că voi putea să îmi expun opiniile și să furnizez dovezi pentru măsurile propuse și Andreea Moldovan mă va asculta”.

Pe 18, Andreea îl ascultă când spune (scrie, de fapt)  că ” trebuie restructurat și revenit la sistemul cu institute de sănătate publică regionale (care să coordoneze DSP-urile arondate și să colaboreze cu autoritățile locale)”.

Citește și: Un medic de întreprindere atacă Institutul Național de Sănătate Publică

 

Roata și apa caldă, reinventate în România

Structuri regionale există și astăzi, dar conducerea este una națională. Să ai trei, șase sau opt ordonatori de credite, în locul unuia singur…ăsta da management performant, asta da economie la buget. Opt directori de institut, opt directori economici, economie nu glumă.

Drama e că se distruge un sistem funcțional pentru a înființa câteva posturi de director, pentru o funcție bine plătită în care ar putea ajunge unii consilieri onorifici, sau chiar secretari de stat, că nimeni nu e veșnic la guvernare. Unui expert de talia lui Răzvan Cherecheș i-ar sta bine ca director al Institutului regional din Cluj, iar actualului ministru Andreea Moldovan, de exemplu, ca director al centrului regional București, aflat la doi pași de Brașov.   

Orice țară din Uniunea Europeană trebuie să aibă o instituție responsabilă care să gestioneze urgențele și activitatea curentă de sănătate publică. INSP are și în prezent filiale regionale, putându-se folosi aceste capacități pentru coordonarea și îmbunătățirea funcționării DSP-urilor. Dar coordonarea  trebuie să rămână la nivel național, criza pandemică demonstrând cu prisosință că problemele de această natură nu sunt limitate local, că amenințările la adresa sănătății publice nu se opresc la limita județului sau a unei regiuni inventate, pentru un scaun de director în plus.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News